Un studiu care a analizat peste 13 milioane de sarcini și nașteri pe parcursul a 20 de ani, arată o schimbare îngrijorătoare: după pandemia de COVID-19, internările pentru avort spontan și sarcină extrauterină au început să crească.
Numărul femeilor internate în spital din cauza avortului spontan și a sarcinii extrauterine este din nou în creștere, potrivit unui studiu prezentat la cea de-a 42-a reuniune anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE). Rezumatul cercetării a fost publicat în revista Human Reproduction.
Analiza este una dintre cele mai ample realizate până în prezent și a inclus 786.984 de internări pentru avort spontan, 211.727 de internări pentru sarcină extrauterină și 12.418.745 de nașteri, înregistrate în Anglia între 2004 și 2024.
Rezultatele arată că, deși timp de mai mulți ani numărul internărilor a fost în scădere, perioada de după pandemia de COVID-19 a adus o schimbare neașteptată.
Datele arată că între 2010 și 2018, internările pentru avort spontan au scăzut constant, de la 45.232 la 37.398 de cazuri pe an, cu o reducere medie anuală de aproximativ 2%.
Scăderea s-a accentuat între 2018 și 2021, când numărul internărilor a ajuns la 31.046 de cazuri anual.
Însă după pandemie, tendința s-a inversat. În intervalul 2021-2024, au fost înregistrate 133.400 de internări pentru avort spontan, marcând o revenire a fenomenului.
O evoluție similară a fost observată și în cazul sarcinilor extrauterine.
După o perioadă de creștere între 2005 și 2012 și câțiva ani de stabilitate, cercetătorii au constatat că între 2021 și 2024 numărul internărilor a crescut din nou semnificativ.
În cei patru ani au fost raportate 44.577 de internări, iar tendința anuală de creștere a fost de peste 4%.
Un alt fenomen remarcat de cercetători este reducerea constantă a numărului de nașteri.
Dacă în 2017 au fost înregistrate 636.401 nașteri, în 2024 numărul acestora a coborât la 545.149, reprezentând o scădere anuală medie de aproximativ 2,3%.
Autorul principal al studiului, Sindhu Sekar, din cadrul Departamentului de Sănătate a Femeilor și Copiilor al Universității din Liverpool și Liverpool Women's NHS Foundation Trust, spune că rezultatele au fost surprinzătoare.
„Am fost surprinși de creșterea recentă a internărilor atât pentru avorturi spontane, cât și pentru sarcini ectopice. Motivele sunt probabil complexe, dar schimbările în furnizarea serviciilor medicale în timpul și după pandemia de COVID-19, modificările în comportamentul de accesare a serviciilor medicale, vârsta maternă în creștere, nivelurile crescânde de obezitate și factorii de risc mai generali pentru sănătatea reproducerii pot juca cu toții un rol”, a explicat cercetătoarea, conform Medical Xpress.
Specialiștii subliniază că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, ci identifică factori care ar putea contribui la această evoluție.
Poate cea mai importantă concluzie a cercetării este legată de inegalitățile sociale.
În ultimii zece ani analizați, 71.104 internări pentru avort spontan au fost înregistrate în rândul femeilor din cele mai defavorizate zone, comparativ cu 26.414 în rândul celor din cele mai avantajate comunități.
Asta înseamnă că femeile aflate în cele mai sărace zone au avut un risc de internare de aproximativ 2,7 ori mai mare.
Diferența este de aproximativ 2,4 ori.
„Femeile cele mai afectate sunt adesea cele care se confruntă cu cele mai mari provocări. Femeile care trăiesc în comunități mai defavorizate sunt mai expuse factorilor de risc asociați cu pierderea sarcinii și se confruntă cu obstacole mai mari în accesarea îngrijirii medicale. Aceste constatări evidențiază cât de puternic poate fi influențată sănătatea reproductivă de circumstanțele sociale și economice mai largi”, a explicat Sindhu Sekar.
Autorii studiului consideră că reducerea acestor diferențe nu poate fi realizată doar prin tratamentul medical, ci necesită investiții în sănătatea publică și acces mai bun la servicii medicale încă din primele săptămâni de sarcină.
Printre măsurile propuse se numără:
Cercetătorii atrag atenția și asupra faptului că pierderea sarcinii a fost mult timp insuficient studiată și subfinanțată, deși afectează milioane de femei și familii.
Profesorul Anis Feki, președintele ESHRE, afirmă că rezultatele studiului transmit un mesaj important pentru sistemele de sănătate.
„Aceste rezultate reprezintă un memento important că pierderea sarcinii și sarcina extrauterină nu sunt doar evenimente clinice, ci reflectă și inegalități mai ample în domeniul sănătății femeilor. Creșterea recentă a numărului de internări merită o atenție deosebită, iar consolidarea îngrijirii echitabile în stadiile incipiente ale sarcinii este o modalitate concretă de a îmbunătăți rezultatele și de a oferi un sprijin mai bun femeilor și familiilor”, a declarat acesta.
Ce precizie are testul Babeș Papanicolau. Ce trebuie să știi despre rezultatele acestuia.
Această boală macină femeile. Are consecințe majore, dar grav este că 70% dintre femei nu sunt diagnosticate.
Care sunt semnele fibromului uterin și cum se pune diagnosticul corect.
Intervenția care îți afectează inima. Crește riscul cardiovascular semnificativ.
Această zonă sensibilă, plină de receptori, poate ascunde celule canceroase ce se pot răspândi.
De ce se diagnostichează tot mai des endometrioza. Cand apar primele simptome de endometrioză.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Infecțiile cu HPV pot cauza probleme medicale serioase. În cât timp se vindecă aceste infecții și ce consecințe au dacă sunt netratate.
Aceasta este cea mai frecventă greșeală pe care o fac femeile când ajung la menopauză. Consecințele pot fi fatale.
Cu aceste probleme psihice se pot confrunta femeile care trec prin menopauză. Medicii avertizează că acestea pot fi severe.