Sindromul ovarului polichistic (SOP) este cunoscut mai ales pentru efectele asupra fertilității și ciclului menstrual, însă medicii atrag atenția asupra unei probleme despre care se vorbește mult prea puțin: impactul major asupra sănătății mintale.
O izbucnire de furie aparent fără explicație, urmată de plâns necontrolat și o senzație profundă de neputință. Pentru multe femei diagnosticate cu sindromul ovarului polichistic (SOP), astfel de episoade nu sunt simple schimbări de dispoziție, ci pot face parte din tabloul complex al bolii.
Deși SOP este asociat în primul rând cu ovarele și fertilitatea, tot mai multe studii arată că această afecțiune influențează și creierul, emoțiile și sănătatea psihică.
Specialiștii avertizează că simptomele psihice pot apărea sau se pot accentua mai ales în perioadele în care fluctuațiile hormonale nu mai sunt controlate, de exemplu după întreruperea contraceptivelor hormonale, conform The Guardian.
Sindromul ovarului polichistic afectează între 8 și 13% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă, fiind una dintre cele mai frecvente tulburări endocrine feminine.
Diagnosticul este stabilit atunci când sunt prezente cel puțin două dintre următoarele criterii:
menstruații neregulate sau absente;
niveluri crescute de androgeni (hormoni masculini, precum testosteronul);
numeroși foliculi mici vizibili la nivelul ovarelor la ecografie.
Dincolo de aceste criterii, multe paciente se confruntă ani întregi cu crampe severe, acnee persistentă, insomnie, oboseală și sindrom premenstrual intens.
Datele publicate în ultimii ani sunt îngrijorătoare.
Persoanele cu SOP prezintă:
un risc de 4-7 ori mai mare de depresie și anxietate;
un risc de 3-6 ori mai mare de tulburări alimentare;
un risc de 8,47 ori mai mare de tentativă de suicid.
Într-un sondaj realizat de organizația PCOS Challenge pe aproximativ 900 de paciente, peste 62% au declarat că boala le afectează sănătatea mintală într-o măsură moderată sau severă.
Cu toate acestea, multe femei spun că nu au fost avertizate niciodată că această afecțiune poate avea asemenea consecințe psihologice.
Specialiștii explică faptul că există mai multe mecanisme biologice implicate.
Nivelurile crescute de androgeni pot influența apariția anxietății și modificărilor de dispoziție.
Rezistența la insulină, întâlnită frecvent la pacientele cu SOP, poate afecta funcționarea neurotransmițătorilor implicați în reglarea emoțiilor.
În plus, inflamația cronică prezentă în această afecțiune este asociată cu depresia și anxietatea.
La acestea se adaugă un posibil rol al microbiomului intestinal. Cercetările recente sugerează că persoanele cu SOP au o diversitate redusă a bacteriilor intestinale benefice, ceea ce poate amplifica inflamația cerebrală și tulburările de dispoziție.
Schimbările bruște de dispoziție, iritabilitatea și insomnia pot semăna cu simptomele altor afecțiuni psihice.
Psihologul clinician Phoutdavone Phimphasone-Brady, specializată în sănătatea mintală asociată SOP, atrage atenția că atunci când aceste simptome apar ciclic, în aceeași perioadă a fiecărei luni, este foarte probabil să fie legate de sensibilitatea la fluctuațiile hormonale și nu neapărat de o tulburare bipolară.
Experții recomandă ca pacientele cu astfel de simptome să fie evaluate de specialiști familiarizați cu sănătatea reproductivă și impactul ciclului menstrual asupra psihicului.
Sindromul ovarului polichistic nu afectează doar hormonii.
Creșterea în greutate, dificultatea de a slăbi, acneea, pilozitatea excesivă și modificările aspectului fizic pot reduce considerabil stima de sine.
Aceste schimbări pot avea efecte importante asupra vieții sociale, sexualității și relațiilor de cuplu.
În plus, multe paciente povestesc că sunt învinovățite pentru greutatea lor și primesc recomandări simpliste de tipul „slăbiți”, deși excesul ponderal este adesea chiar o consecință a dezechilibrelor hormonale produse de boală.
Specialiștii avertizează că astfel de abordări pot accentua anxietatea, depresia și chiar riscul de tulburări alimentare.
SOP reprezintă una dintre principalele cauze de infertilitate.
Studiile arată că femeile cu această afecțiune au un risc de aproximativ 15 ori mai mare de infertilitate comparativ cu cele fără SOP.
Pentru multe paciente, această perspectivă produce sentimente intense de vinovăție, teamă și pierderea încrederii în propria feminitate.
Experții subliniază însă că diagnosticul de SOP nu înseamnă automat imposibilitatea de a avea copii. Numeroase femei reușesc să obțină sarcini spontane sau cu ajutorul tratamentelor pentru fertilitate.
Deși sindromul ovarului polichistic a fost descris încă din 1935, în prezent nu există medicamente aprobate care să trateze direct toate mecanismele acestei boli complexe.
Afecțiunea este asociată și cu un risc crescut de diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.
Mai mult, specialiștii estimează că până la 75% dintre persoanele cu SOP rămân nediagnosticate, chiar dacă se prezintă la medic.
Printre motive se numără consultațiile prea scurte, lipsa de familiarizare a unor medici cu boala și concepția greșită că doar femeile supraponderale pot avea SOP.
În ultimii ani, ghidurile internaționale privind evaluarea și tratamentul sindromului ovarului polichistic au fost actualizate, iar cercetările privind sănătatea mintală avansează.
Specialiștii spun că terapia psihologică, intervențiile psihosociale, alimentația bogată în fibre, activitatea fizică adaptată și tratarea dezechilibrelor hormonale și metabolice pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Mesajul medicilor este clar: sănătatea mintală nu trebuie separată de sănătatea hormonală. Pentru femeile cu sindromul ovarului polichistic, schimbările de dispoziție, anxietatea sau depresia nu sunt simple reacții emoționale, ci pot reprezenta manifestări reale ale unei afecțiuni endocrine complexe, care necesită o abordare multidisciplinară și o recunoaștere mult mai bună decât în prezent.
Testele care pun diagnosticul de cancer la sân. Adevărul despre mamografie. Cât de devreme ar trebui să faci o mamografie.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
De ce se diagnostichează tot mai des endometrioza. Cand apar primele simptome de endometrioză.
Detectarea acestui tip de cancer a fost deficitară din cauza pandemiei de COVID.
Semnele ascunse ale sindromului ovarelor polichistice. De este o boală greu de diagnosticat. Trei din patru femei rămân nediagnosticate.
Te-ai întrebat vreodată ce tip de lenjerie intimă este mai sănătoasă? Ei bine, medicii ginecologi vin cu un răspuns clar.
Știai că una din trei femei din România evită să meargă la ginecolog, chiar dacă ar avea nevoie?
