Temperaturile scăzute nu înseamnă doar mâini reci și nas înghețat. Pentru persoanele cu glaucom, frigul ar putea fi legat și de o creștere a presiunii din interiorul ochiului, un factor important în afectarea nervului optic.
Temperaturile mai scăzute au fost asociate cu o presiune intraoculară mai mare la pacienții cu glaucom incluși în studiu.
O scădere cu 35°C a temperaturii ambientale a fost asociată cu o creștere de aproximativ 1 mmHg a presiunii intraoculare.
Legătura dintre frig și presiunea oculară a fost mai evidentă la persoanele cu glaucom sever sau la cele care foloseau mai multe tipuri de picături antiglaucom.
Studiul este observațional, astfel că rezultatele arată o asociere și nu demonstrează că frigul provoacă în mod direct creșterea presiunii oculare.
Când temperaturile scad, organismul reacționează în mai multe moduri, iar efectele frigului nu se limitează la senzația de rece. Potrivit unui nou studiu publicat în British Journal of Ophthalmology, temperatura aerului ar putea avea legătură și cu presiunea intraoculară la persoanele diagnosticate cu glaucom.
Descoperirea este importantă deoarece presiunea din interiorul ochiului reprezintă unul dintre principalii factori implicați în afectarea nervului optic. Cercetătorii au observat că această asociere pare să fie mai puternică la pacienții care au o formă mai severă a bolii.
Glaucomul afectează nervul optic, structura care transmite informațiile vizuale de la ochi către creier. În multe cazuri, boala evoluează lent și poate să nu provoace simptome evidente la început. Netratat, glaucomul poate duce la pierderea progresivă a vederii.
În interiorul ochiului există un lichid numit umoare apoasă, care este produs și eliminat în mod constant. Echilibrul dintre producția și drenarea acestui lichid contribuie la menținerea presiunii normale în globul ocular.
În general, o presiune intraoculară de aproximativ 10-20 mmHg este considerată în intervalul normal.
Atunci când presiunea este prea mare, poate crește riscul de deteriorare a nervului optic, în special la persoanele cu glaucom. Totuși, presiunea intraoculară nu este singurul element care contează, iar glaucomul poate apărea și la persoane ale căror valori se află în intervalul considerat normal.
Pentru a vedea dacă vremea poate influența presiunea oculară chiar și la pacienții cu glaucom aflați sub tratament și cu boală stabilă, cercetătorii au analizat dosarele medicale ale 77 de persoane cu glaucom primar cu unghi deschis, cea mai frecventă formă a bolii.
Pacienții au fost tratați într-un spital universitar din Japonia între ianuarie 2012 și decembrie 2023.
Participanții aveau peste 40 de ani și trebuiau să fi avut cel puțin trei consultații oftalmologice pe an, timp de minimum trei ani. De asemenea, nu aveau antecedente de intervenții chirurgicale oftalmologice.
Un alt criteriu important a fost stabilitatea tratamentului. Pacienții utilizau zilnic între una și patru tipuri de picături oftalmice antiglaucom la ambii ochi, fără modificări ale tratamentului în perioada analizată. Astfel, cercetătorii au încercat să reducă posibilitatea ca schimbarea medicației să explice variațiile presiunii oculare.
În total, analiza a inclus 2.655 de măsurători ale presiunii intraoculare, efectuate la 154 de ochi aparținând celor 77 de pacienți. Vârsta medie a participanților a fost de 65 de ani, iar perioada medie de monitorizare a fost de aproximativ cinci ani.
Pentru fiecare perioadă analizată, cercetătorii au folosit date climatice furnizate de Agenția Meteorologică a Japoniei.
Au fost luate în calcul temperatura aerului, umiditatea, viteza vântului, cantitatea de precipitații și durata expunerii la soare.
În același timp, cercetătorii au analizat și alți factori care ar putea influența presiunea intraoculară, inclusiv vârsta, sexul, tensiunea arterială și grosimea corneei centrale.
Acest ultim element este important deoarece o cornee mai subțire reprezintă un factor de risc independent asociat cu progresia glaucomului.
Rezultatul central al analizei a fost că temperatura aerului era asociată în mod semnificativ și independent cu presiunea intraoculară.
Pe măsură ce temperatura ambientală scădea, presiunea din interiorul ochiului avea tendința să crească.
Cercetătorii au estimat că o scădere a temperaturii ambientale cu 35°C era asociată cu o creștere de aproximativ 1 mmHg a presiunii intraoculare.
Este important de precizat că o variație de 35°C este una foarte mare și nu reprezintă o schimbare obișnuită de la o zi la alta. Valoarea este folosită în analiză pentru a exprima matematic relația dintre temperatură și presiunea oculară.
A fost observată și o altă asociere așteptată: valorile mai mari ale tensiunii arteriale au fost asociate cu valori mai mari ale presiunii intraoculare.
Când cercetătorii au împărțit participanții în funcție de severitatea bolii și de tratament, au observat o diferență interesantă.
Asocierea dintre temperatura aerului și presiunea intraoculară a fost semnificativă în special la pacienții cu glaucom sever și la cei care utilizau mai multe tipuri de picături oftalmice.
Acest lucru ridică o întrebare importantă: ar putea pacienții cu forme mai avansate ale bolii să fie mai sensibili la variațiile condițiilor de mediu?
Deocamdată, răspunsul nu este clar. Cercetătorii spun că sunt necesare studii mai mari pentru a determina dacă temperaturile ambientale au un efect similar și la persoanele cu glaucom ușor sau la cele care folosesc un singur tip de tratament.
Rezultatele trebuie interpretate cu atenție. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că cercetătorii au identificat o asociere între două variabile, dar nu pot demonstra că temperaturile scăzute provoacă direct creșterea presiunii intraoculare.
Există și alte limite. Cercetătorii nu au putut lua în calcul toți factorii care ar putea influența rezultatele, printre aceștia numărându-se exercițiile fizice și obezitatea.
În plus, studiul nu a inclus pacienți cu presiune intraoculară slab controlată, iar numărul participanților a fost relativ mic.
Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că fiecare persoană cu glaucom va avea automat o creștere a presiunii oculare atunci când vremea se răcește.
Pentru pacienții cu glaucom, monitorizarea presiunii intraoculare face parte din urmărirea bolii. Studiul sugerează că, pe lângă tratament și controalele oftalmologice, condițiile de mediu ar putea reprezenta un factor care merită luat în calcul.
Cercetătorii concluzionează că relația dintre temperatura ambientală și presiunea intraoculară ar trebui avută în vedere în cadrul unei strategii complete de tratament pentru pacienții cu glaucom primar cu unghi deschis aflați sub tratament și cu boală stabilă.
Descoperirea nu schimbă recomandarea de bază pentru persoanele cu glaucom: tratamentul prescris trebuie urmat, iar controalele oftalmologice sunt esențiale pentru monitorizarea presiunii intraoculare și a nervului optic.
Sursa: British Journal of Ophthalmology, „Effects of ambient temperature on intraocular pressure in patients with stable primary open-angle glaucoma under medical treatment”, 2026. DOI: 10.1136/bjo-2026-330361
7 obiceiuri pe care le ai și înrăutățesc vederea. Ce recomandă experții pentru prevenirea bolilor oculare.
Află mai multe despre disconfortul ocular provocat de schimbarea ochelarilor de vedere și ce poți face în acest sens.
Schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de cataractă și pot îmbunătăți sănătatea ochilor pe termen lung.
Boala care îți poate afecta vederea fără să știi. Apare între 29 și 59 de ani.
Această activitate profesională poate afecta ochii și provoca complicații semnificative.
Află mai multe despre cele mai frecvente afecțiuni oculare legate de vârstă și modul în care să le gestionezi.
Care sunt cauzele spasmelor pleoapelor și de câte tipuri sunt.
Ce se întâmplă dacă dormi cu ochii deschiși? Cauzele, simptomele și factorii de risc ai lagofthalmiei nocturne.
Astenopia și durerile de cap asociate pot fi probleme comune și supărătoare care pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau ocupație.