Operațiile de cataractă au ajuns la rezultate remarcabile în Europa, arată cele mai recente date EUREQUO. Aproape 93% dintre ochii operați au atins o acuitate vizuală de cel puțin 0,5 după intervenție.
363.039 de operații de cataractă efectuate în 12 țări europene au fost înregistrate în EUREQUO în 2024.
Ruptura capsulei posterioare a fost cea mai frecventă complicație în timpul operației, dar a apărut în doar 0,39% dintre intervenții.
După operație, 92,6% dintre ochi au atins o acuitate vizuală de cel puțin 0,5, iar 68,6% au ajuns la 1,0 sau mai mult.
Lentilele intraoculare avansate pot reduce dependența de ochelari, însă prețul lor limitează încă accesul pacienților la cele mai noi tehnologii.
Operația de cataractă este una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale oftalmologice, iar datele europene arată că procedura devine din ce în ce mai sigură și mai eficientă. Cele mai recente rezultate ale Registrului european al rezultatelor de calitate pentru chirurgia cataractei și chirurgia refractivă (EUREQUO) arată că, deși complicațiile nu pot fi eliminate complet, acestea sunt rare, iar vederea se îmbunătățește semnificativ după intervenție.
În 2024, EUREQUO a colectat date despre 363.039 de intervenții chirurgicale de cataractă realizate în 12 țări europene. Registrul funcționează din 2007 și a ajuns să includă aproape 5 milioane de operații de cataractă.
Potrivit datelor prezentate la cel de-al 44-lea Congres al Societății Europene a Chirurgilor de Cataractă și Chirurgie Refractivă (ESCRS), rezultatele arată o îmbunătățire constantă a siguranței și eficienței intervențiilor.
„În ansamblu, rezultatele sunt excelente în întreaga Europă”, a declarat Dr. Carlo Bellucci, cercetător la Universitatea din Parma, Italia.
El a explicat că, având în vedere numărul foarte mare de operații efectuate anual, chiar și o îmbunătățire aparent mică a rezultatelor poate avea un impact important asupra unui număr foarte mare de pacienți.
În 98,9% dintre procedurile înregistrate a fost utilizată facoemulsificarea cu implantarea unei lentile intraoculare posterioare.
Este tehnica pe care medicii o folosesc cel mai frecvent pentru îndepărtarea cristalinului opacifiat de cataractă.
În timpul intervenției, chirurgul realizează o incizie foarte mică prin care introduce o sondă în ochi. Cu ajutorul ultrasunetelor, cristalinul afectat este fragmentat în bucăți foarte mici, care sunt apoi aspirate.
În locul cristalinului natural este introdusă o lentilă intraoculară (IOL). Inciziile sunt atât de mici încât, în mod obișnuit, se pot vindeca fără suturi.
Cea mai utilizată lentilă este cea monofocală, concepută pentru a oferi o vedere clară la o singură distanță. Aceasta nu corectează însă astigmatismul preexistent.
Pe lângă lentilele monofocale există și IOL-uri mai avansate. Dintre acestea, lentilele torice, concepute pentru corectarea astigmatismului, au fost cele mai utilizate.
În ultimii ani, cercetătorii și producătorii au dezvoltat și lentile care încearcă să ofere o vedere bună la mai multe distanțe. Scopul este ca pacientul să poată vedea clar la distanță, intermediar și de aproape, reducând astfel nevoia de ochelari.
Dr. Bellucci se așteaptă ca această tehnologie să evolueze în următorii ani, însă există încă un obstacol important: costul.
În spitalele private, prețul întregii intervenții poate începe de la aproximativ 3.400 de lire sterline în Regatul Unit sau 4.000 de euro în Uniunea Europeană pentru un ochi, iar suma finală poate varia în funcție de tipul de lentilă și de tehnologia utilizată.
Astfel, cele mai noi soluții nu sunt încă accesibile tuturor pacienților.
Una dintre cele mai importante informații furnizate de un registru precum EUREQUO este frecvența complicațiilor.
Cea mai întâlnită complicație în timpul operației a fost ruptura capsulei posterioare, înregistrată în 0,39% dintre intervenții.
Capsula posterioară este o membrană subțire care înconjoară cristalinul. Dacă aceasta se rupe, gelul vitros din interiorul ochiului poate ajunge în camera anterioară, între iris și partea interioară a corneei. De asemenea, ruptura poate face mai dificilă poziționarea lentilei intraoculare.
Chiar și în acest caz, însă, proporția raportată de registru este redusă.
Datele EUREQUO arată și cât de mult se poate schimba acuitatea vizuală după intervenție.
Acuitatea vizuală cel mai bine corectată (BCVA) a crescut, în medie, de la 0,448 înainte de operație la 0,939 după operație, folosind notația zecimală.
Mai mult, 92,6% dintre ochii operați au atins o BCVA de cel puțin 0,5, iar 68,6% au atins 1,0 sau mai mult.
Cu alte cuvinte, pentru majoritatea pacienților, operația nu înseamnă doar îndepărtarea cristalinului opacifiat, ci și o recuperare importantă a capacității de a vedea clar.
Un alt element esențial este biometria – măsurarea caracteristicilor ochiului înainte de intervenție, astfel încât medicul să poată calcula cât mai precis puterea lentilei intraoculare care urmează să fie implantată.
În datele EUREQUO, eroarea medie absolută de predicție a biometriei a fost de 0,56 dioptrii, iar 84,95% dintre ochi s-au situat la o abatere de cel mult 1,0 dioptrie față de valoarea țintă.
Acest calcul este important pentru rezultatul refractiv final: medicii urmăresc ca pacientul să nu rămână, după operație, cu o miopie sau hipermetropie semnificativă ori cu un astigmatism care ar putea fi corectat prin alegerea unei alte lentile.
EUREQUO a urmărit și problemele care apar după intervenție.
Cea mai frecventă complicație postoperatorie raportată a fost edemul macular cistoid, o acumulare de lichid în zona maculei, partea retinei responsabilă de vederea centrală fină.
Aceasta a fost identificată la doar 0,13% dintre ochi.
Registrul dispune de date de urmărire pentru 54% dintre pacienții incluși, ceea ce oferă cercetătorilor un volum important de informații despre evoluția pacienților după intervenție.
„Acesta reprezintă un set de date excepțional de mare și robust, din care se pot trage concluzii fiabile”, a afirmat Bellucci.
Suedia și Țările de Jos au registre naționale în care sunt înregistrate rezultatele operațiilor de cataractă, iar datele provenite de la toate clinicile sunt introduse în EUREQUO.
În alte țări europene, clinicile pot transmite date către registru, însă participarea nu este universală.
Informațiile colectate sunt extrem de detaliate. Ele includ date despre pacienți, acuitatea vizuală înainte de operație, alte boli ale ochilor, tipul intervenției și tipul de lentilă implantată.
Sunt înregistrate, de asemenea, complicațiile din timpul și după operație, măsurătorile biometrice și rezultatele refractive, inclusiv dacă pacientul a rămas cu miopie, hipermetropie, astigmatism sau presbiopie.
Prin compararea acestor date, medicii și clinicile pot observa unde există loc de îmbunătățire și pot identifica mai rapid problemele asociate anumitor tehnici sau tehnologii.
Profesorul Burkhard Dick, președintele ESCRS și șeful Catedrei de Oftalmologie de la Spitalul Universitar de Oftalmologie din Bochum, Germania, care nu a participat la cercetare, a subliniat importanța monitorizării permanente a intervențiilor.
Potrivit acestuia, rezultatele europene sunt „remarcabile”, cu rate foarte mici de complicații și cu rezultate vizuale și refractive din ce în ce mai bune.
Există însă și o limitare importantă: calitatea unui registru depinde de calitatea și amploarea datelor introduse în el.
De aceea, ESCRS își dorește ca mai mulți oftalmologi europeni să participe la EUREQUO. O bază de date mai mare ar permite comparații mai bune între clinici și țări și ar putea ajuta specialiștii să identifice noi modalități de îmbunătățire a intervențiilor.
În același timp, specialiștii speră ca, pe viitor, lentilele intraoculare avansate să devină mai accesibile.
„Raportul anual EUREQUO (...) demonstrează o îmbunătățire progresivă și constantă a rezultatelor chirurgiei cataractei de-a lungul anilor”, a concluzionat Bellucci.
Iar următorul pas ar putea fi o operație după care pacienții să nu mai fie nevoiți să aleagă între vederea de aproape și cea de la distanță: lentilele intraoculare cu vedere simultană încearcă să restabilească vederea la mai multe distanțe, cu o dependență cât mai mică de ochelari. Tehnologia este însă încă în dezvoltare, iar prețul limitează în prezent accesul la aceste soluții.
Diabeticii care urmează acest tratament sunt expuși unui risc uriaș. Substanța de bază poate provoca orbirea.
Câștigătoarea premiului Oscar Judi Dench spune că ar putea renunța la carieră, după 60 de ani de activitate.
Boala care îți poate afecta vederea fără să știi. Apare între 29 și 59 de ani.
Această afecțiune poate prezice apariția demenței cu 12 ani înainte de debutul primelor simptome.
Schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de cataractă și pot îmbunătăți sănătatea ochilor pe termen lung.
Un studiu australian a descoperit o legătură între grosimea retinei şi mai multe boli comune.
Care este legătura dintre stres și artrita reumatoidă. Ce este artrita reumatoidă, cum afectează ochii și care sunt complicațiile majore.
Conjunctivita - ce trebuie să știi despre această afecțiune oculară comună.
Află mai multe despre cele mai frecvente afecțiuni oculare legate de vârstă și modul în care să le gestionezi.