Ce este conjunctivita: tipuri, cauze, simptome și tratament

Conjunctivita este una dintre cele mai comune probleme oculare și poate afecta persoanele de toate vârstele, indiferent de sex sau statut social. În ciuda faptului că nu este, de obicei, o afecțiune gravă, ea poate fi foarte incomodă și contagioasă, ceea ce face ca tratamentele și măsurile preventive să fie esențiale pentru limitarea răspândirii ei.

De câte tipuri este conjunctivita

Deși simptomele pot fi similare – roșeață, mâncărime și lăcrimare – cauzele variază considerabil, ducând la patru tipuri principale de conjunctivită. Înțelegerea diferențelor dintre ele este foarte importantă, pentru a alege tratamentul corect.

Conjunctivita bacteriană

Conjunctivita bacteriană este provocată de o serie de bacterii comune care, în mod normal, pot exista pe piele sau în sistemul respirator fără a cauza probleme, dar care, odată ajunse în ochi, pot declanșa o infecție. Printre cei mai frecvenți agenți patogeni se numără:

• Staphylococcus aureus – această bacterie este o cauză comună, mai ales în rândul adulților; poate provoca infecții severe și este adesea rezistentă la anumite antibiotice

• Haemophilus influenzae – aceasta este o cauză frecventă a conjunctivitei la copii și, adesea, este însoțită de o infecție a urechii

• Streptococcus pneumoniae – la fel ca Haemophilus influenzae, această bacterie este o cauză comună a infecțiilor respiratorii și poate duce la conjunctivită

• Neisseria gonorrhoeae și Chlamydia trachomatis – acești agenți patogeni, transmiși sexual, pot provoca o formă severă de conjunctivită, cunoscută sub numele de conjunctivită neonatală; este una dintre cele mai grave forme, apare la nou-născuți în urma contactului cu bacteriile din canalul de naștere

Pe lângă expunerea la bacterii, există anumiți factori care pot crește riscul de apariție a conjunctivitei. Sistemul imunitar slăbit, leziuni la nivelul ochiului (o zgârietură sau o leziune minoră la nivelul ochiului poate permite bacteriilor să pătrundă în țesuturi), purtarea incorectă a lentilelor, lipsa igienei sau dormitul cu lentilele de contact, pot favoriza acumularea de bacterii și dezvoltarea unei infecții.

Conjunctivita bacteriană este extrem de contagioasă și se transmite prin contact direct cu secrețiile oculare ale unei persoane infectate sau prin contact indirect cu obiecte contaminate, cum ar fi prosoape, lenjerie de pat sau produse cosmetice.

Simptomele includ secreție oculară densă, vâscoasă, de culoare galbenă sau verzuie, care se acumulează adesea în colțul ochiului, lipind pleoapele, mai ales dimineața, roșeață și umflătură pronunțată, și senzație de disconfort sau de corp străin în ochi.

Conjunctivita bacteriană necesită adesea tratament cu picături oftalmice sau unguente cu antibiotice. Simptomele se ameliorează rapid după începerea tratamentului.

Conjunctivita virală

Conjunctivita virală este cea mai frecvent întâlnită formă de conjunctivită și este adesea asociată cu o răceală comună sau cu o infecție a tractului respirator superior. Spre deosebire de forma bacteriană, nu implică secreții purulente, dar este extrem de contagioasă și se răspândește rapid, în special în comunități închise, cum ar fi școlile sau birourile.

Principalii agenți patogeni care provoacă conjunctivita virală sunt adenovirusurile. Există mai mult de 50 de tipuri de adenovirusuri, iar unele pot provoca nu doar conjunctivită, ci și simptome de răceală, dureri în gât și febră. Formele de conjunctivită provocate de adenovirusuri pot fi foarte contagioase și pot persista în secrețiile oculare pentru o perioadă lungă de timp.

Deși mai rar, și virusul Herpes simplex poate provoca o conjunctivită virală severă, uneori însoțită de leziuni pe pleoape. Infecția poate fi periculoasă, deoarece poate afecta și corneea, ducând la o afecțiune numită cheratită herpetică, care poate deteriora permanent vederea.

Infecția se produce prin contact direct cu secrețiile oculare ale unei persoane infectate sau prin contact indirect cu suprafețe contaminate. Virusurile pot supraviețui pe suprafețe pentru perioade îndelungate.

Conjunctivita virală este o infecție secundară care se dezvoltă adesea în contextul unei infecții virale sistemice. Astfel, pacienții se pot confrunta inițial cu o răceală sau o infecție respiratorie, iar apoi, prin frecarea ochilor, virusul este transferat de la nas sau gât la ochi.

Factorii care contribuie la apariția și răspândirea conjunctivitei virale includ sezonul rece (incidența conjunctivitei virale crește în lunile de toamnă și iarnă, când infecțiile respiratorii sunt mai frecvente), igiena deficitară (nespălatul mâinilor, în special după strănut sau tuse, favorizează transferul virusului) și mediile închise (școlile, creșele, birourile și transportul public sunt focare de infecție din cauza contactului strâns între persoane).

Se manifestă prin secreție apoasă și abundentă (fără purulență), mâncărime ușoară, și roșeață și umflătură care se pot manifesta la început la un singur ochi, apoi se pot extinde și la celălalt. Adesea, este însoțită de alte simptome de răceală, precum durere în gât sau congestie nazală.

Nu există un tratament specific pentru conjunctivita virală, deoarece antibioticele nu au efect asupra virusurilor. Simptomele pot fi ameliorate cu lacrimi artificiale, șervețele oculare și comprese reci. De obicei, infecția se vindecă de la sine în 7-14 zile.

Conjunctivita alergică

Spre deosebire de celelalte tipuri, conjunctivita alergică nu este contagioasă.

Este o reacție a sistemului imunitar la o substanță iritantă sau alergen, cum ar fi polenul, praful, mucegaiul, părul de animale sau chiar anumite produse cosmetice.

Simptomele includ mâncărime intensă, care este, adesea, cel mai deranjant simptom, ochi roșii și lăcrimare abundentă, și umflarea pleoapelor, care poate fi destul de pronunțată.  Deseori este însoțită și de alte simptome tipice de alergie, cum ar fi strănutul și mâncărimea nazală.

Cel mai important pas este evitarea alergenului. Simptomele pot fi controlate cu picături oftalmice antihistaminice sau decongestionante, dar și cu medicamente antialergice orale.

Conjunctivita iritativă

Acest tip de conjunctivită nu este o infecție, ci o inflamație cauzată de un iritant extern. Factorii declanșatori pot fi variați, de la poluarea aerului și fumul de țigară, la clorul din piscine sau la lentilele de contact purtate incorect.

Simptomele includ roșeață și senzație de disconfort, asemănătoare cu cea a unui corp străin, și lăcrimare excesivă.

Nu există secreții purulente sau mâncărime intensă specifică alergiilor.

Acțiunea principală este eliminarea sursei de iritație. Spălarea ochilor cu apă curată sau cu soluție salină poate ajuta la îndepărtarea iritantului și la calmarea disconfortului.

Semne și simptome ale conjunctivitei

Cele mai evidente semne ale conjunctivitei sunt cele care pot fi observate cu ușurință.

Roșeața oculară (hiperemie) este, de departe, cel mai comun și vizibil semn. Inflamarea vaselor de sânge mici din conjunctivă le face mai proeminente, dând ochiului un aspect roșu sau roz. Această roșeață poate apărea la un singur ochi sau la ambii.

Umflarea pleoapelor este un alt simptom des întâlnit. Pleoapele pot deveni umflate, mai ales în cazul conjunctivitei alergice, ca urmare a acumulării de fluid în țesuturile moi.

Secrețiile oculare însoțesc întotdeauna conjunctivita. Tipul de secreție este un indiciu important al cauzei conjunctivitei:

• secreție apoasă – în conjunctivita virală și iritativă, ochii lăcrimează abundent, ca un mecanism de a elimina virusul sau iritantul

• secreție purulentă – conjunctivita bacteriană se caracterizează printr-o secreție groasă, de culoare gălbuie sau verzuie

În unele cazuri, secrețiile se pot usca pe gene și în colțurile ochilor, formând cruste, mai ales după somn.

Pe lângă semnele vizibile, pacienții cu conjunctivită se confruntă cu o serie de simptome subiective, care le afectează confortul zilnic:

• senzația de corp străin – mulți pacienți descriu o senzație de „nisip” sau de „praf” în ochi, ca și cum ar avea un corp străin, care nu dispare

• mâncărime (prurit) – acest simptom este caracteristic pentru conjunctivita alergică; senzația de mâncărime poate fi intensă și poate fi însoțită de o dorință irezistibilă de a te freca la ochi

• arsură – senzația de arsură este frecventă în conjunctivita virală și cea iritativă, fiind un semn al inflamației

• sensibilitate la lumină (fotofobie) – ochii inflamați pot deveni mai sensibili la lumina puternică; acest simptom este mai des întâlnit în conjunctivita virală

• vedere încețoșată – în cazurile severe, secrețiile oculare pot acoperi corneea, cauzând o vedere temporar încețoșată; această tulburare de vedere se ameliorează, de obicei, după clipire sau după curățarea ochiului

• dureri ușoare – deși conjunctivita în sine nu este extrem de dureroasă, poate provoca un disconfort constant, de la o presiune ușoară la o durere surdă în jurul ochilor

Recunoașterea rapidă a semnelor și simptomelor conjunctivitei este foarte importantă, nu doar pentru inițierea unui tratament adecvat, ci și pentru a preveni răspândirea ei, mai ales în cazul formelor contagioase.

Vizita la medic, pentru consult și diagnostic

Diagnosticul și tratamentul conjunctivitei pot fi efectuate de către un medic generalist, un oftalmolog, sau chiar un pediatru, mai ales în cazul copiilor.

O vizită la medic este recomandată atunci când simptomele sunt severe, se agravează sau nu se ameliorează cu tratamente simple. Ignorarea unor semne alarmante poate duce la complicații, unele dintre ele chiar grave.

Următoarele semne și simptome impun o vizită la medic:

• simptomele sunt severe – dureri de ochi, sensibilitate crescută la lumină sau vedere încețoșată, care persistă chiar și după curățarea ochilor

• simptomele se agravează în loc să se amelioreze, după 24 de ore de tratament acasă, sau dacă o afecțiune considerată conjunctivită virală nu se ameliorează după 1-2 săptămâni

• secreția oculară este de culoare galbenă, verzuie sau groasă – acest lucru sugerează o infecție bacteriană, care necesită picături de ochi sau unguente cu antibiotice, ce se eliberează doar în baza rețetei prescrise de medic

• pacientul poartă lentile de contact – în acest caz, este important să se stabilească dacă conjunctivita este legată de lentile, pentru a preveni complicațiile, cum ar fi un ulcer cornean

• a apărut o leziune sau o zgârietură la nivelul ochiului – aceasta poate fi o urgență medicală și necesită o evaluare promptă

• pacientul are un sistem imunitar foarte slăbit – acest lucru poate face ca o infecție să se răspândească mai repede și să devină mai periculoasă

• conjunctivita apare la un nou-născut – conjunctivita la bebeluși trebuie evaluată imediat și necesită un tratament rapid pentru a preveni deteriorarea vederii

În cadrul vizitei, medicul va efectua o examinare aprofundată a ochiului cu o lampă specială, și poate preleva o probă de secreție pentru a o analiza în laborator, în special dacă conjunctivita este severă sau nu a răspuns la tratamente anterioare. Acest lucru ajută la identificarea cauzei exacte și la alegerea celui mai bun tratament.

Medicul va decide apoi un tratament și va da instrucțiuni clare despre cum să se administreze medicamentele și pentru cât timp, urmate de recomandări de prevenție, mai ales dacă conjunctivita este contagioasă.

Opțiuni de tratament pentru conjunctivită

Tratamentul conjunctivitei depinde în totalitate de cauza care a declanșat afecțiunea. O abordare corectă nu se bazează pe o singură soluție, ci pe o strategie adaptată fiecărui tip de conjunctivită.

Antibiotice

Conjunctivita bacteriană necesită un tratament țintit, bazat pe eliminarea bacteriilor. Fără un tratament adecvat, infecția poate persista și, în cazuri rare, poate duce la complicații.

Picăturile oculare sau unguentele cu antibiotice sunt tratamentul de bază. Acestea se aplică direct în ochi și acționează rapid pentru a ucide bacteriile. Simptomele se ameliorează, de obicei, în câteva zile.

Este important să se respecte întregul ciclu de tratament, chiar dacă simptomele dispar, pentru a preveni reapariția infecției.

În cazuri rare, mai ales la infecțiile severe, pot fi prescrise și antibiotice orale.

Terapie simptomatică

Terapia simptomatică nu vizează eliminarea agentului cauzal (virusul, bacteria sau alergenul), ci se concentrează pe ameliorarea disconfortului, reducerea inflamației și îmbunătățirea calității vieții pacientului. În multe cazuri, cum ar fi conjunctivita virală, terapia simptomatică este singurul tratament necesar.

Conjunctivita virală este cea mai frecvent întâlnită formă și, din păcate, nu are un tratament curativ specific, deoarece antibioticele nu au efect asupra virusurilor.

Una dintre cele mai simple, dar eficiente, metode de tratament simptomatic este utilizarea lacrimilor artificiale și a compreselor.

Lacrimile artificiale ajută la curățarea ochiului de secreții, iritanți sau alergeni. Prin lubrifierea suprafeței oculare, ele reduc senzația de uscăciune și disconfort, contribuind la calmarea ochiului inflamat.

Compresele oculare pot oferi o ușurare imediată. Compresele reci sunt utile în conjunctivita alergică, deoarece vasoconstricția (îngustarea vaselor de sânge) reduce umflătura și mâncărimea. Compresele calde ajută la ameliorarea disconfortului din conjunctivita bacteriană, deoarece ajută la fluidizarea secrețiilor și la îndepărtarea crustelor.

Terapia simptomatică nu este doar un "pansament", ci o componentă esențială a tratamentului conjunctivitei. Fie că este vorba de ameliorarea mâncărimii alergice, de calmarea unei iritații virale sau de curățarea unui ochi infectat, aceste intervenții ajută la gestionarea disconfortului.

Tratament de desensibilizare – antihistaminice

În cazul conjunctivitei alergice, cauza nu este o infecție, ci o reacție a sistemului imunitar la un alergen. De aceea, tratamentul se concentrează pe gestionarea răspunsului imunitar și pe reducerea inflamației.

Evitarea alergenului este primul și cel mai important pas. Indiferent dacă este polen, praf sau păr de animale, eliminarea contactului cu iritantul poate ameliora rapid simptomele.

Atunci când mâncărimea este simptomul dominant, pe lângă evitarea alergenului, se pot utiliza mai multe medicamente pentru a controla reacția imună.

Picăturile oculare cu antihistaminice blochează receptorii de histamină, substanța chimică responsabilă de mâncărime și umflătură în timpul unei reacții alergice.

În cazuri severe, medicul poate prescrie medicamente antiinflamatoare, atât sub formă de picături, cât și orale (care pot reduce inflamația și disconfortul) sau picături oculare cu corticosteroizi. Acestea sunt medicamente puternice, care necesită o utilizare atentă și strict sub supraveghere medicală.

Tratamentul de desensibilizare (imunoterapia) este o soluție modernă și eficientă și poate fi o opțiune pentru pacienții cu alergii severe.

Este o metodă terapeutică de lungă durată, folosită pentru a trata cauza conjunctivitei alergice, nu doar simptomele. Spre deosebire de medicamentele care blochează reacțiile alergice (antihistaminice, corticosteroizi), imunoterapia încearcă să modifice răspunsul sistemului imunitar la alergen, reducând astfel sensibilitatea organismului.

Acest tratament implică administrarea unor doze mici, dar progresiv mai mari, de alergeni purificați, fie prin injecții subcutanate (imunoterapie injectabilă), fie sub formă de picături sau tablete sublinguale (imunoterapie sublinguală). Scopul este de a obișnui treptat sistemul imunitar cu alergenul, astfel încât să nu mai reacționeze violent la acesta.

Tratamentul de desensibilizare nu este o opțiune pentru toate formele de conjunctivită și nu este recomandat pentru toată lumea. Se recomandă atunci când simptomele sunt deranjante și persistente, afectând semnificativ calitatea vieții, și nu pot fi controlate eficient cu medicamente standard (antihistaminice, picături oculare)

Imunoterapia este mai eficientă în cazul alergiilor la un număr limitat de alergeni, cum ar fi polenul de graminee, acarienii din praf sau părul de pisică.

Poate fi o opțiune și pentru persoanele care nu doresc să folosească medicamente pe termen lung.

Imunoterapia nu se recomandă copiilor sub 5 ani, femeilor însărcinate sau pacienților cu anumite afecțiuni medicale. Decizia de a începe acest tratament se ia întotdeauna împreună cu un medic alergolog, care va evalua beneficiile și riscurile în funcție de fiecare caz.

Igiena personală, în cazul conjunctivitei

Conjunctivita nu este doar o problemă de sănătate, este și o provocare legată de igiena personală. În special în cazul formelor contagioase – cea bacteriană și cea virală – o igienă riguroasă joacă un rol crucial, nu doar pentru a accelera vindecarea, ci și pentru a preveni răspândirea infecției la alte persoane și la celălalt ochi.

Mâinile sunt principalul vehicul prin care se transmit agenții patogeni ai conjunctivitei. O persoană cu conjunctivită își atinge inconștient ochii, apoi atinge diverse obiecte sau alte persoane, răspândind astfel bacteriile sau virusurile. Aceasta este o problemă mai ales în școli, grădinițe sau în familiile numeroase.

Spălarea frecventă a mâinilor este cea mai importantă măsură de prevenție. Spălarea corectă, cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, este esențială. Trebuie să insiști pe spălarea mâinilor după ce ai atins ochii, după ce ai aplicat picături sau unguente, și înainte de a mânca.

Evită să-ți atingi ochii. Deși poate fi tentant să te freci la ochi din cauza mâncărimii, acest gest nu face decât să agraveze inflamația și să răspândească infecția. Dacă trebuie să atingi ochiul, folosește un șervețel curat, pe care să-l arunci imediat.

Atunci când tușești sau strănuți, acoperă-ți nasul și gura cu un șervețel de unică folosință și aruncă-l imediat. Spălă-te pe mâini după aceea.

Obiectele pe care le folosim zilnic pot deveni surse de contaminare și de reinfecție.

Prosoapele și fețele de pernă trebuie schimbate zilnic pe durata infecției. Prosoapele trebuie folosite o singură dată și, pe cât posibil, se recomandă folosirea celor de hârtie, de unică folosință. Prosoapele și lenjeria de pat trebuie spălate la temperaturi ridicate pentru a distruge agenții patogeni.

Trusa de machiaj poate fi și ea o sursă constantă de infecție. Pensulele, rimelul, creioanele și alte produse trebuie aruncate dacă au fost folosite pe perioada infecției și nu trebuie împărțite cu alte persoane. De asemenea, evită să folosești machiaj până când simptomele dispar complet.

Dacă porți ochelari, curăță-i regulat, mai ales după ce i-ai atins cu mâinile.

Nu în ultimul rând, curățarea ochilor este o parte esențială a igienei în timpul conjunctivitei. Secrețiile oculare, mai ales cele purulente, trebuie îndepărtate cu o compresă sterilă sau cu o dischetă de bumbac curată, umezită în apă fiartă și răcită sau în soluție salină. Fiecare ochi trebuie curățat cu o dischetă separată pentru a preveni răspândirea infecției.

Pentru a-i proteja pe ceilalți, este bine să reduci contactul direct cu alte persoane și să eviți îmbrățișările sau strângerile de mână.

Respectarea acestor măsuri de igienă este importantă pentru a gestiona conjunctivita și a preveni răspândirea ei la alte persoane. Aceste măsuri simple pot contribui la o recuperare rapidă și la protejarea sănătății celor din jur.