Publicat în revista JMIR Publications, studiul face parte din analiza VISION (Vascular Events in Noncardiac Surgery Patients Cohort Evaluation) și a inclus datele a 8.385 de pacienți adulți, provenind din 28 de centre medicale din 14 țări, conform Medical Xpress.
Cercetarea a fost coordonată de specialiști de la McMaster University, Population Health Research Institute (PHRI) și University of California, analizând în detaliu evoluția pacienților în primele 30 de zile postoperatorii, o fereastră de timp considerată critică pentru supraviețuire.
La nivel general, mortalitatea la 30 de zile a fost de 1,6% (132 de decese).
Dar un detaliu schimbă complet interpretarea: peste o treime dintre decese (36,4%) au survenit după externarea din spital
Asta sugerează că o parte semnificativă a riscului nu mai este surprinsă de monitorizarea clasică din spital.
Datele arată variații dramatice ale riscului de mortalitate în funcție de procedură:
În plus, intervențiile realizate în regim de urgență au prezentat un risc de deces de peste două ori mai mare decât cele programate.
Analiza statistică a identificat mai multe complicații asociate independent cu mortalitatea, însă trei au dominat clar impactul.
Leziunea miocardică după chirurgie non-cardiacă (MINS) a fost responsabilă pentru 20,6% din decesele atribuibile.
Caracteristica ei esențială este lipsa simptomelor clasice:
În multe cazuri, evoluează complet „invizibil” până la complicații severe.
Responsabilă pentru 16,5% din decese, hemoragia rămâne una dintre cele mai importante complicații postoperatorii.
Chiar dacă există protocoale moderne de control al sângerării, inclusiv utilizarea acidului tranexamic, impactul hemoragiei asupra mortalității rămâne semnificativ și independent.
Sepsisul a fost asociat cu 9,7% dintre decese.
Este o reacție inflamatorie severă la infecție, care poate evolua rapid către insuficiență de organe și deces, uneori într-un interval foarte scurt de timp dacă nu este recunoscut precoce.
Pe lângă aceste trei cauze majore, studiul a evidențiat și alte evenimente asociate cu mortalitatea:
Toate contribuie la un tablou complex în care deteriorarea poate fi progresivă, greu de anticipat doar pe baza semnelor clinice inițiale.
Unul dintre mesajele centrale ale studiului este că modelele actuale de evaluare a riscului:
În practică, asta poate însemna că un pacient aparent stabil la externare se află încă într-o perioadă biologică de vulnerabilitate crescută.
Cercetătorii subliniază necesitatea unei abordări mai precise în ortopedie:
În acest context, perioada de după externare capătă o importanță clinică egală cu cea din sala de operație și secția de terapie postoperatorie.
Care este semnalul banal care poate fi cauza meningitei și afecțiunilor la nivelul nervilor măduvei spinării. Cum îl poți depista și trata.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Fracturile osoase sunt leziuni comune cauzate de traume, fie că sunt rezultatul unor căderi, accidente de mașină sau accidente sportive.
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
Cât de grav este, de fapt, să ai picioarele umflate. 4 boli pe care le descoperi uitându-te la picioare.
Hernia de disc este o afecțiune frecventă și dureroasă unde potențialele complicații pot necesita intervenție chirurgicală.
Ce trebuie să faci dacă ai căzut și ți-ai sucit mâna sau piciorul.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Află mai multe despre cauzele și simptomele apei la genunchi și ce manevre medicale pot ușura durerea.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.