Chirurgia asistată robotic promite o precizie mai mare în înlocuirea articulațiilor, însă cea mai amplă analiză din lumea reală de până acum nu a identificat o reducere a riscului general de intervenție chirurgicală repetată în perioada urmărită.
Peste 1 milion de intervenții de înlocuire a șoldului și genunchiului au fost analizate în datele Registrului Național al Articulațiilor din Marea Britanie.
Chirurgia robotică nu a redus riscul general de reintervenție după înlocuirea șoldului sau a genunchiului în perioada analizată.
În cazul șoldului, tehnologia robotică a fost asociată cu mai puține reintervenții pentru probleme legate de poziționarea implantului, dar acest avantaj nu a dus la o reducere a tuturor reintervențiilor.
Cercetătorii subliniază că este nevoie de urmărire pe termen mai lung pentru a vedea dacă chirurgia robotică poate influența durata de viață a implanturilor.
Chirurgia robotică a devenit una dintre tehnologiile importante introduse în ortopedie, în special pentru operațiile de înlocuire a șoldului și genunchiului. Ideea este relativ simplă: sistemul computerizat îl ajută pe chirurg să planifice intervenția și să poziționeze implantul cu o precizie foarte mare.
Teoretic, o poziționare mai precisă a protezei ar putea însemna mai puține probleme ulterior, o funcționare mai bună a articulației și un risc mai mic ca pacientul să aibă nevoie de o nouă operație.
Însă două studii publicate în The BMJ, realizate de cercetători de la Universitatea Queen Mary din Londra, Universitatea din Oxford și Universitatea din Bristol, arată că această precizie tehnică nu s-a tradus, în perioada urmărită, într-o reducere a riscului general de intervenție chirurgicală repetată.
Cercetătorii au analizat intervenții efectuate între 2018 și 2024, folosind date din Registrul Național al Articulațiilor din Marea Britanie.
În analiza privind înlocuirea șoldului, cercetătorii nu au identificat o reducere generală a riscului de intervenție chirurgicală repetată în cazul procedurilor asistate robotic.
A existat însă o diferență importantă într-o categorie specifică.
Înlocuirea robotică a șoldului a fost asociată cu un risc mai mic de reintervenție din cauza problemelor legate de poziționarea incorectă a implantului.
Cu alte cuvinte, tehnologia pare să fi avut un avantaj tocmai în zona pentru care este proiectată: asistarea chirurgului pentru obținerea unei poziționări mai precise a implantului.
Totuși, atunci când cercetătorii au analizat riscul general de reintervenție, acest avantaj nu a fost suficient pentru a produce o diferență.
Studiul nu a identificat nici o reducere a mortalității asociate intervenției în cazul chirurgiei robotice de șold.
Rezultatele au fost diferite ca detaliu, dar nu ca rezultat general, și pentru protezarea genunchiului.
Cercetătorii nu au observat nicio diferență în riscul de intervenție chirurgicală repetată între protezele de genunchi implantate cu ajutor robotic și cele realizate prin chirurgia convențională.
Asta nu înseamnă că tehnologia robotică nu poate avea beneficii tehnice. Înseamnă că, în datele analizate și în perioada de urmărire a studiului, precizia suplimentară nu s-a tradus într-o reducere a tuturor reintervențiilor.
Rezultatele sunt cu atât mai relevante cu cât chirurgia robotică presupune investiții importante.
În Marea Britanie, NHS planifică o extindere majoră a utilizării chirurgiei robotizate, cu obiectivul de a crește de șapte ori numărul intervențiilor până în 2035.
Sistemele robotizate pot costa aproximativ 1 milion de lire sterline pentru introducerea lor, iar utilizarea tehnologiei poate adăuga între 1.000 și 2.500 de lire sterline la costul unei intervenții.
Prin urmare, întrebarea nu este doar dacă robotul poate ajuta chirurgul să poziționeze mai precis o proteză, ci și dacă această precizie suplimentară produce rezultate suficient de importante pentru pacient încât investiția să fie justificată.
Un aspect important este că expresia „chirurgie robotică” nu înseamnă că robotul efectuează independent operația.
În cazul înlocuirii articulare asistate robotic, chirurgul păstrează controlul intervenției. Sistemul computerizat și tehnologia robotică sunt utilizate pentru planificarea operației și pentru ghidarea poziționării implantului.
Așadar, tehnologia funcționează ca un instrument care îl asistă pe chirurg, nu ca un înlocuitor al acestuia.
Cercetătorii au folosit date de la scară largă din practica medicală reală și o metodă statistică numită „emularea studiului țintă”.
Această abordare încearcă să facă grupurile comparate mai asemănătoare în privința caracteristicilor cunoscute ale pacienților, astfel încât diferențele observate între tratamente să poată fi evaluate mai riguros.
Hasan Mohammad, lector universitar în traumatologie și ortopedie la Universitatea Queen Mary și autor principal al studiului, a subliniat importanța acestor date într-un moment în care tehnologia este adoptată rapid.
„Acest studiu, care utilizează o metodologie inovatoare și reprezintă cea mai amplă analiză din lume de acest gen bazată pe date din lumea reală, oferă dovezi independente importante pentru pacienți, chirurgi și factorii de decizie într-un moment în care chirurgia robotică de înlocuire a șoldului și a genunchiului se adoptă rapid”, a declarat Hasan Mohammad.
Cercetătorul a adăugat că noile tehnologii ar trebui să aducă beneficii semnificative pacienților și să reprezinte o investiție rentabilă pentru un sistem de sănătate finanțat din fonduri publice.
Unul dintre lucrurile pe care studiile nu le pot clarifica încă este dacă eventualele avantaje ale chirurgiei robotice apar mai târziu.
Analizele au urmărit rezultatele chirurgicale inițiale, astfel că este necesară o perioadă mai lungă de monitorizare pentru a vedea dacă există diferențe în ceea ce privește durata de viață a implanturilor.
Este posibil ca o poziționare mai precisă a protezei să aibă consecințe care devin vizibile abia după mai mulți ani. Datele actuale însă nu demonstrează o reducere generală a reintervențiilor în perioada analizată.
Prin urmare, rezultatele nu arată că chirurgia robotică este inutilă, ci că avantajul tehnic al unei poziționări mai precise nu s-a tradus, până acum, într-o reducere generală a necesității unei noi operații după protezarea șoldului sau genunchiului.
Studiile au fost publicate în The BMJ, iar analiza privind protezele robotizate de genunchi are DOI 10.1136/bmj-2026-100691.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Ce trebuie să faci dacă ți-ai luxat piciorul. Care sunt cele mai eficiente măsuri ce trebuie luate, chiar dacă nu ai dureri.
Medicii explică dacă sunetele acelea care apar în zona genunchilor sunt un motiv de îngrijorare.
Ce este disjuncția acromio-claviculară, care sunt cauzele și simptomele și cum se pune diagnosticul.
Ce trebuie să faci dacă ai căzut și ți-ai sucit mâna sau piciorul.
Un birou modern, ajustabil pentru poziția de lucru, poate transforma orele de muncă sedentară într-un stil de viață mai activ și sănătos.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Cum faci diferența dintre tendinită și febra musculară. Ce trebuie să știi despre cele două afecțiuni.
