Pocniturile din degete, trosnetele din genunchi sau scârțâitul umerilor îi îngrijorează pe mulți oameni, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Sunt aceste zgomote un semn că articulațiile se distrug?
Probabil că aproape toată lumea a auzit măcar o dată avertismentul: „Nu-ți mai pocni degetele, că faci artrită!”.
Donald Unger nu s-a mulțumit să creadă acest sfat. Când era copil, mama, mătușile și, mai târziu, chiar soacra lui i-au repetat că acest obicei îi va distruge articulațiile. În loc să renunțe, viitorul medic a decis să transforme mitul într-un experiment.
Timp de 50 de ani, și-a pocnit intenționat degetele mâinii stângi de cel puțin două ori pe zi, în timp ce mâna dreaptă a rămas "martor", fără acest obicei. După aproximativ 36.500 de pocnituri, Unger și-a publicat concluziile în revista Arthritis & Rheumatism.
Rezultatul?
Nu exista nicio diferență între cele două mâini și niciun semn de artrită.
Experimentul său a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple care contestă ideea că pocnitul degetelor provoacă artrită.
Mult timp, specialiștii au dezbătut originea pocniturii articulațiilor.
În 2015, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) a oferit o explicație convingătoare.
Articulațiile sunt înconjurate de lichid sinovial, un lichid care lubrifiază și protejează suprafețele osoase. Atunci când întindem o articulație, presiunea din capsula articulară scade brusc, iar în lichid apar mici bule de gaz, conform The Guardian.
Formarea acestor bule produce sunetul caracteristic.
Ulterior, ele dispar treptat în aproximativ 20 de minute, motiv pentru care aceeași articulație nu poate fi pocnită imediat din nou.
Interesant este că nu toate articulațiile pot produce acest zgomot. Unele sunt prea rigide, altele prea mobile, iar doar cele aflate într-un echilibru optim reușesc să genereze celebra "pocnitură".
Claire Speer, fizioterapeut și specialist în sănătatea sistemului musculo-scheletic din cadrul organizației Versus Arthritis, spune că aceste zgomote sunt foarte frecvente și, în majoritatea cazurilor, nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
Ea mărturisește că și propriul umăr sau spate scârțâie uneori după exerciții de întindere sau masaj, iar senzația este chiar una de ușurare, deoarece articulația pare să se miște mai liber.
Cu alte cuvinte, simplul fapt că o articulație produce zgomote nu înseamnă automat că se deteriorează.
În 1990, un studiu foarte citat sugera că pocnitul frecvent al articulațiilor ar putea afecta mâna.
Autorii comparau energia eliberată în timpul pocniturii cu forțele care deteriorează palele turbinelor hidraulice sau elicele navelor.
Deși cercetătorii nu au găsit o incidență mai mare a artritei, au observat că persoanele care își pocneau frecvent degetele prezentau mai des:
umflarea mâinilor;
o forță de prindere mai redusă.
Însă cercetările ulterioare au schimbat perspectiva.
Un studiu publicat în 2016 nu a identificat nicio legătură între pocnitul articulațiilor și scăderea forței mâinii.
Mai mult, specialiștii au atras atenția că participanții din studiul mai vechi fumau și consumau alcool într-o proporție mai mare, ceea ce înseamnă că rezultatele puteau reflecta doar o asociere, nu faptul că pocnitul articulațiilor era cauza problemelor.
Deși cele mai multe pocnituri sunt inofensive, există situații în care organismul transmite un semnal de alarmă.
Claire Speer recomandă consult medical dacă articulația care produce zgomote este însoțită de:
durere;
umflături;
deformări;
blocaje sau pocnituri la fiecare mișcare.
Aceste simptome pot indica existența unei leziuni, a unei inflamații sau chiar a artritei și necesită evaluarea de către un specialist, precum un fizioterapeut sau un medic ortoped.
Există o situație care impune evaluare medicală cât mai curând.
Dacă observi că umărul sau rotula își modifică brusc poziția înainte de a reveni la normal, este posibil să fie vorba despre o subluxație, adică o deplasare parțială a articulației.
Aceasta poate necesita investigații și tratament pentru a preveni agravarea problemei.
Chiar dacă pocnitul obișnuit al degetelor pare să nu provoace artrită, exagerarea poate avea consecințe.
În 1999, American Journal of Orthopedics a publicat raportul chirurgului de mână Peter Chan, care descria două cazuri neobișnuite.
Ambii pacienți încercau atât de energic să-și pocnească degetele, încât au ajuns să și le luxeze.
Așadar, deși zgomotele articulare sunt, în majoritatea situațiilor, un fenomen normal și nu există dovezi solide că pocnitul degetelor provoacă artrită, specialiștii recomandă moderație și atenție la simptomele care însoțesc aceste zgomote. Durerea, umflătura, deformarea sau instabilitatea articulației sunt cele care ar trebui să ridice semne de întrebare, nu simpla pocnitură.
Un birou modern, ajustabil pentru poziția de lucru, poate transforma orele de muncă sedentară într-un stil de viață mai activ și sănătos.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Ce trebuie să știi dacă dormi pe spate sau pe o parte. Este important de reținut ACEST aspect.
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Care este semnalul banal care poate fi cauza meningitei și afecțiunilor la nivelul nervilor măduvei spinării. Cum îl poți depista și trata.
