Îți pocnesc genunchii, degetele sau umerii? Adevărul despre articulațiile care „scârțâie”
Pocniturile din degete, trosnetele din genunchi sau scârțâitul umerilor îi îngrijorează pe mulți oameni, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Sunt aceste zgomote un semn că articulațiile se distrug?
Probabil că aproape toată lumea a auzit măcar o dată avertismentul: „Nu-ți mai pocni degetele, că faci artrită!”.
Donald Unger nu s-a mulțumit să creadă acest sfat. Când era copil, mama, mătușile și, mai târziu, chiar soacra lui i-au repetat că acest obicei îi va distruge articulațiile. În loc să renunțe, viitorul medic a decis să transforme mitul într-un experiment.
Timp de 50 de ani, și-a pocnit intenționat degetele mâinii stângi de cel puțin două ori pe zi, în timp ce mâna dreaptă a rămas "martor", fără acest obicei. După aproximativ 36.500 de pocnituri, Unger și-a publicat concluziile în revista Arthritis & Rheumatism.
Rezultatul?
Nu exista nicio diferență între cele două mâini și niciun semn de artrită.
Experimentul său a devenit unul dintre cele mai cunoscute exemple care contestă ideea că pocnitul degetelor provoacă artrită.
De unde vine, de fapt, sunetul acela atât de satisfăcător?
Mult timp, specialiștii au dezbătut originea pocniturii articulațiilor.
În 2015, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) a oferit o explicație convingătoare.
Articulațiile sunt înconjurate de lichid sinovial, un lichid care lubrifiază și protejează suprafețele osoase. Atunci când întindem o articulație, presiunea din capsula articulară scade brusc, iar în lichid apar mici bule de gaz, conform The Guardian.
Formarea acestor bule produce sunetul caracteristic.
Ulterior, ele dispar treptat în aproximativ 20 de minute, motiv pentru care aceeași articulație nu poate fi pocnită imediat din nou.
Interesant este că nu toate articulațiile pot produce acest zgomot. Unele sunt prea rigide, altele prea mobile, iar doar cele aflate într-un echilibru optim reușesc să genereze celebra "pocnitură".
Articulațiile care trosnesc odată cu vârsta sunt, de cele mai multe ori, normale
Claire Speer, fizioterapeut și specialist în sănătatea sistemului musculo-scheletic din cadrul organizației Versus Arthritis, spune că aceste zgomote sunt foarte frecvente și, în majoritatea cazurilor, nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
Ea mărturisește că și propriul umăr sau spate scârțâie uneori după exerciții de întindere sau masaj, iar senzația este chiar una de ușurare, deoarece articulația pare să se miște mai liber.
Cu alte cuvinte, simplul fapt că o articulație produce zgomote nu înseamnă automat că se deteriorează.
Există totuși riscuri? Ce spun studiile
În 1990, un studiu foarte citat sugera că pocnitul frecvent al articulațiilor ar putea afecta mâna.
Autorii comparau energia eliberată în timpul pocniturii cu forțele care deteriorează palele turbinelor hidraulice sau elicele navelor.
Deși cercetătorii nu au găsit o incidență mai mare a artritei, au observat că persoanele care își pocneau frecvent degetele prezentau mai des:
-
umflarea mâinilor;
-
o forță de prindere mai redusă.
Însă cercetările ulterioare au schimbat perspectiva.
Un studiu publicat în 2016 nu a identificat nicio legătură între pocnitul articulațiilor și scăderea forței mâinii.
Mai mult, specialiștii au atras atenția că participanții din studiul mai vechi fumau și consumau alcool într-o proporție mai mare, ceea ce înseamnă că rezultatele puteau reflecta doar o asociere, nu faptul că pocnitul articulațiilor era cauza problemelor.
Când zgomotele articulațiilor pot ascunde o boală
Deși cele mai multe pocnituri sunt inofensive, există situații în care organismul transmite un semnal de alarmă.
Claire Speer recomandă consult medical dacă articulația care produce zgomote este însoțită de:
-
durere;
-
umflături;
-
deformări;
-
blocaje sau pocnituri la fiecare mișcare.
Aceste simptome pot indica existența unei leziuni, a unei inflamații sau chiar a artritei și necesită evaluarea de către un specialist, precum un fizioterapeut sau un medic ortoped.
Un semn care nu trebuie ignorat: articulația își schimbă forma
Există o situație care impune evaluare medicală cât mai curând.
Dacă observi că umărul sau rotula își modifică brusc poziția înainte de a reveni la normal, este posibil să fie vorba despre o subluxație, adică o deplasare parțială a articulației.
Aceasta poate necesita investigații și tratament pentru a preveni agravarea problemei.
Când dorința de a auzi pocnitura merge prea departe
Chiar dacă pocnitul obișnuit al degetelor pare să nu provoace artrită, exagerarea poate avea consecințe.
În 1999, American Journal of Orthopedics a publicat raportul chirurgului de mână Peter Chan, care descria două cazuri neobișnuite.
Ambii pacienți încercau atât de energic să-și pocnească degetele, încât au ajuns să și le luxeze.
Așadar, deși zgomotele articulare sunt, în majoritatea situațiilor, un fenomen normal și nu există dovezi solide că pocnitul degetelor provoacă artrită, specialiștii recomandă moderație și atenție la simptomele care însoțesc aceste zgomote. Durerea, umflătura, deformarea sau instabilitatea articulației sunt cele care ar trebui să ridice semne de întrebare, nu simpla pocnitură.
-
-
Ce se întâmplă cu sânii dacă renunțăm la sutien când ajungem acasă21.10.2026, 20:55
-
Alexandru Rogobete schimbă regulile la UPU. Ce trebuie să știe pacienții21.10.2026, 19:46
-
-
Femeile de 60 de ani, mai predispuse la probleme de sănătate decât cele mai în vârstă. Afecțiunea care le macină. Crește semnificativ riscul de deces
Utilizarea telefonului, asociată cu sindromul de tunel carpian. Are și alte efecte negative
Acest obicei ne afectează sănătatea și provoacă dureri cumplite. Ce facem, de fapt, greșit chiar și atunci când ne relaxăm.
Apa pe genunchi: ce este, de ce apare și cum să o tratezi. Când să consulți un medic
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
EXCLUSIV RMN, testul care pune diagnosticul de ruptură de menisc. Dr. Răzvan Dragomir: Ne aduce o groază de informații
EXCLUSIV La ce să fii atent înainte să mai faci skanderbeg. Liviu Ojoga: Lucrurile sunt relativ clare. Reușește să fractureze humerusul spiroid
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Cât rezistă o proteză de șold. Ce trebuie să știi înainte de operație
EXCLUSIV Ce să faci când cazi pe gheață. Dr. Răzvan Dragomir (SANADOR): Reflex natural
Obiceiul zilnic care îți poate distruge gâtul: „Nu ignora semnalele corpului tău!”
Bursita: simptome și tratament. De ce apare bursita și ce poți face în privința ei
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
De ce pocnesc genunchii pe măsură ce îmbătrânim. Semnalul de alarmă care ar trebui să ne trimită la medic
Medicii explică dacă sunetele acelea care apar în zona genunchilor sunt un motiv de îngrijorare.
EXCLUSIV Entorse și luxații ale gleznei: cum le recunoști și cum se tratează - Dr. Codrin Huszar
EXCLUSIV Operația Latarjet: ce este și pentru ce se face. Dr. Liviu Ojoga: Atunci avem nevoie de ea. Cu cât sunt mai multe luxații, cu atât apare o pierdere de os
Ce este operația Latarjet și pentru ce este indicată. Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a explicat totul.
EXCLUSIV Care este diferența dintre entorsă și luxație. Dr. Vladimir Pușcașu: Diagnostic sever
EXCLUSIV Fractura de șold, opțiuni de tratament. Când este indicat repausul. Dr. Răzvan Ionuț Dragomir: Trebuie să alegem cu atenție. Apare necroza osoasă
Osteoartita, vindecată. Terapia care permite corpului să se repare singur
Aproape un miliard de oameni ar putea suferi de aceeași boală până în 2050
EXCLUSIV Cele mai comune fracturi din sezonul rece. Dr. Vladimir Pușcașu: Se sprijină în palmă, cade în mână. Are loc fractura
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Bucurați-vă de confortul verii: cum să gestionați monturile pe vreme caldă
Embolizarea arterei geniculare, tratament minim invaziv pentru osteoartrita genunchiului. Reduce durerea
Acest tratament vindecă osteoartita genunchiului. Are efect major.
EXCLUSIV Necroza de cap femural, complicația fracturii de șold. Dr. Răzvan Ionuț Dragomir: Apare coxartroza secundară
EXCLUSIV Sarcopenia, boala dură care poate apărea după 50 de ani. Cătălina Poiana: Vorbim din ce în ce mai mult despre un sindrom, osteosarcopenia
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
