Leziunile traumatice, semn timpuriu al demenței. Cresc riscul de demență cu 20%
Acesta este semnul timpuriu al demenței. După un an de la acest eveniment, persoanele în cauză sunt diagnosticate cu demență.
Un studiu recent realizat de cercetători din Boston a dezvăluit o corelație îngrijorătoare între căderi și probabilitatea de a dezvolta demență. Analizând dosarele medicale a peste 2,4 milioane de adulți cu vârsta de 65 de ani și peste, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost spitalizate din cauza unei căderi aveau cu 20% mai multe șanse de a fi diagnosticate cu demență în termen de un an, comparativ cu colegii lor care au suferit alte leziuni. Aceasta subliniază necesitatea screening-urilor cognitive pentru vârstnicii care experimentează leziuni traumatice.
Leziunile traumatice și legătura cu demența
Dr. Molly Jarman, autor principal al studiului și director adjunct al Centrului pentru Chirurgie și Sănătate Publică de la Spitalul Brigham și al Femeilor, a subliniat semnificația acestor descoperiri.
"Studiul nostru evidențiază oportunitatea de a interveni devreme și necesitatea unui număr mai mare de clinicieni care pot oferi îngrijire cuprinzătoare pentru adulții în vârstă", a declarat dr. Molly Jarman, potrivit Daily Mail.
Studiul sugerează că recunoașterea căderilor ca indicatori timpurii ai demenței ar putea conduce la identificarea altor precursori și evenimente care ar putea beneficia de intervenție, îmbunătățind în cele din urmă gestionarea sănătății cognitive la vârstnici.
Vezi și: Inhibarea enzimei IMPDH, o nouă strategie în prevenirea metastazelor cerebrale

Leziuni traumatice - FOTO: Freepik
Studiu
Publicat în JAMA Network Open, studiul a analizat datele din sistemul de plată pentru servicii medicale Medicare Fee-For-Service. Peste jumătate dintre participanți au suferit căderi ca leziune, iar 91% erau albi, cu peste 60% fiind femei. Descoperirile au relevat că, în termen de un an după o cădere, 10% dintre participanți au primit un diagnostic de demență, comparativ cu doar 6,7% dintre cei cu alte leziuni. După ajustarea pentru diferite factori, analiza a indicat că căderile erau asociate cu un risc crescut de 21% de a dezvolta demență.
Relația bidirecțională între căderi și demență
Dr. Jarman a menționat că relația dintre căderi și demență pare a fi o stradă cu două sensuri.
"Declinul cognitiv poate crește probabilitatea căderilor, dar trauma cauzată de aceste căderi poate, de asemenea, să accelereze progresia demenței și să facă un diagnostic mai probabil în viitor", a explicat dr. Jarman.
Astfel, căderile ar putea servi drept evenimente precursori critice pentru identificarea indivizilor care necesită screening cognitiv suplimentar.
Vezi și: Renina, comutatorul care reglează tensiunea arterială
Provocări în îngrijirea post-intervenție
Autorii studiului au subliniat o provocare semnificativă: lipsa screening-urilor de urmare pentru deficitul cognitiv în setările de urgență și traumă. Dr. Alexander Ordoobadi, autor principal al studiului și medic rezident la Spitalul Brigham, a subliniat că mulți vârstnici nu au un furnizor de îngrijire primară regulat sau acces la un geriatru pentru monitorizarea continuă a sănătății lor cognitive și a recuperării după o leziune. Acesta a accentuat necesitatea unei mai bune coordonări a îngrijirii în urma unor astfel de incidente.
Demența, ce este
Demența este un termen general care se referă la pierderea memoriei, limbajului, abilităților de rezolvare a problemelor și altor capacități cognitive, care sunt suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi. Boala Alzheimer este cea mai comună cauză a demenței.
Demența nu este o boală unică. Este un termen general care descrie o colecție de simptome pe care o persoană le poate experimenta în cazul în care trăiește cu diverse afecțiuni, inclusiv boala Alzheimer, potrivit Alzheimer's Association.
Bolile grupate sub termenul general "demență" sunt cauzate de modificări anormale ale creierului. Simptomele demenței determină o scădere a abilităților cognitive, suficient de severă pentru a afecta viața de zi cu zi și funcționarea independentă. Acestea afectează, de asemenea, comportamentul, sentimentele și relațiile.
Boala Alzheimer reprezintă 60-80% din cazuri. Demența vasculară, care apare din cauza sângerărilor microscopice și a blocajelor vasculare în creier, este a doua cea mai comună cauză a demenței.
Cei care experimentează modificările cerebrale ale mai multor tipuri de demență simultan au demență mixtă. Există multe alte afecțiuni care pot provoca simptome de deteriorare cognitivă, dar care nu sunt demență, inclusiv unele care sunt reversibile, cum ar fi problemele tiroidiene și deficiențele de vitamine.
Demența este adesea menționată greșit ca "senilitate" sau "demență senilă", ceea ce reflectă convingerea anterioară, dar greșită, că declinul mental sever este o parte normală a îmbătrânirii.
Inovație în regenerarea cartilajului. Noul tratament care evită protezele de genunchi
Sfârșitul protezei de genunchi? Un hidrogel experimental repară cartilajul și reduce durerea
Cât rezistă o proteză de șold. Ce trebuie să știi înainte de operație
EXCLUSIV RMN, testul care pune diagnosticul de ruptură de menisc. Dr. Răzvan Dragomir: Ne aduce o groază de informații
De ce pocnesc genunchii pe măsură ce îmbătrânim. Semnalul de alarmă care ar trebui să ne trimită la medic
Medicii explică dacă sunetele acelea care apar în zona genunchilor sunt un motiv de îngrijorare.
EXCLUSIV Entorse și luxații ale gleznei: cum le recunoști și cum se tratează - Dr. Codrin Huszar
EXCLUSIV Ruptura de menisc: când nu poate fi vindecată. Semnul dat de sângerare. Dr. Dragomir: Acolo sunt șanse de vindecare
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
EXCLUSIV Traumatismele de iarnă. Dr. Răzvan Dragomir (SANADOR), la DC Medical și DC News
Tratamentul care repară țesuturile și poate inversa paralizia. Ce sunt moleculele dansatoare și cum vindecă leziunile măduvei spinării
EXCLUSIV Cum apar monturile și cum le tratezi corect. Dr. Codrin Huszar (SANADOR): Generează complicații
EXCLUSIV Luxația de umăr: tipuri și tratament. Dr. Liviu Ojoga: Acum 20 de ani era regulă - prima luxație egal imobilizare 3 săptămâni. Acum, prima luxație egal operație
Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a spus totul despre luxația de umăr. Ce presupune tratamentul și cât durează recuperarea.
EXCLUSIV Fractura de șold, intervenție chirurgicală. Dr. Răzvan Ionuț Dragomir: Fixăm cu șuruburi. Ne dorim să păstrăm șoldul biologic
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când îți alegi încălțămintea. Dr. Codrin Huszar (SANADOR): Le introducem șuruburi pacienților
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre ruptura de menisc. Dr. Răzvan Dragomir (SANADOR), la DC Medical și DC News
EXCLUSIV Ruptura meniscului posterior: ce trebuie să știi. Dr. Răzvan Dragomir, explicații
Osteogeneza imperfectă: boala oaselor de sticlă. Recunoașterea semnelor timpurii și căutarea tratamentului potrivit
Utilizarea telefonului, asociată cu sindromul de tunel carpian. Are și alte efecte negative
Acest obicei ne afectează sănătatea și provoacă dureri cumplite. Ce facem, de fapt, greșit chiar și atunci când ne relaxăm.
Semnul timpuriu al demenței. Îl observi în timpul mersului
De ce radiografiile pentru genunchi pot fi periculoase în diagnosticarea osteoartritei
EXCLUSIV La ce să fii atent înainte să mai faci skanderbeg. Liviu Ojoga: Lucrurile sunt relativ clare. Reușește să fractureze humerusul spiroid
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când mergi la schi. Dr. Răzvan Dragomir (SANADOR): Necesită condiție fizică
EXCLUSIV Cele mai comune fracturi din sezonul rece. Dr. Vladimir Pușcașu: Se sprijină în palmă, cade în mână. Are loc fractura
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Cum să ai grijă de oasele tale odată cu înaintarea în vârstă. De ce este importantă sănătatea osoasă
Află cum poți proteja și întări oasele tale printr-o dietă echilibrată și un stil de viață activ.
