Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare și mortalitate. Șederea pe perioade lungi poate contribui la apariția durerilor lombare și cervicale, la modificarea alinierii coloanei vertebrale și la apariția unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială și colesterolul.
Pentru a combate aceste efecte negative, experții recomandă să luați pauze regulate, să faceți activitate fizică și să vă îmbunătățiți spațiul de lucru pentru a reduce presiunea asupra corpului dumneavoastră.
Un studiu amplu publicat la începutul acestui an în JAMA Network Open a constatat că cei care erau sedentari la locul de muncă aveau un risc crescut cu 34% de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare și un risc crescut cu 16% de mortalitate din toate cauzele.
Sedentarismul pentru perioade lungi de timp a devenit din ce în ce mai frecvent, mai ales că tot mai multe persoane lucrează de acasă. Lucrătorul tipic de birou petrece aproximativ 10 ore pe zi stând jos, urmărind e-mailuri, făcând apeluri, scriind rapoarte și chiar în timpul prânzului.
Cu toate acestea, cercetările arată că adăugarea mai multor mișcări în timpul zilei poate ajuta la atenuarea acestor probleme. În cadrul studiului JAMA Network Open, participanții care au alternat între șezut și mișcare la locul de muncă nu au observat un risc crescut de scurtare a duratei de viață.
Aceste constatări subliniază necesitatea de a reduce statul prelungit pe scaun la locul de muncă și de a crește activitatea fizică zilnică.
Foto: Freepik
Statul pe scaun pentru perioade lungi de timp poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv sindrom metabolic, obezitate și risc de demență. Acest sindrom include hipertensiune arterială, glicemie crescută, exces de grăsime corporală și niveluri anormale de colesterol, care cresc riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2.
În plus, statul pe scaun pentru perioade îndelungate poate duce la pierderea masei musculare și la afectarea fluxului sanguin, ceea ce poate contribui la afecțiuni cronice precum hipertensiunea arterială.
Problemele fizice sunt, de asemenea, un motiv de îngrijorare, deoarece statul pe scaun pentru perioade îndelungate fără pauză poate duce la dureri cronice de spate și de gât, la dezalinierea coloanei vertebrale și la modificări degenerative, cum ar fi probleme cu discurile coloanei vertebrale.
Jeremy Smith, chirurg ortoped specializat pe coloana vertebrală, avertizează că organismul nostru nu este conceput pentru a sta așezat toată ziua, deoarece este menit să stea drept și să se miște. Prin urmare, este esențial să menținem un echilibru sănătos între șezut și stat în picioare pentru a preveni aceste riscuri pentru sănătate.
CDC recomandă 150 de minute de activitate de intensitate moderată pe săptămână, inclusiv cinci sesiuni de 30 de minute. Exemplele includ mersul pe jos rapid, aerobica în apă și mersul pe bicicletă pe teren plat.
Începerea cu exerciții mai puțin viguroase poate construi rezistența în timp. Un articol de cercetare din 2021 sugerează că activitatea regulată oferă beneficii mai bune decât statul prelungit pe scaun.
Stilul de viață sedentar poate duce la consecințe negative asupra sănătății, ceea ce face esențială evitarea șederii prelungite. Cu toate acestea, programul de lucru poate face acest lucru dificil.
Angajatorii pot contribui la atenuarea acestor riscuri prin încorporarea unor pauze mai frecvente în rutina angajaților, prin asigurarea accesului la birouri în picioare, prin stabilirea unor spații de lucru specifice pentru activitatea fizică și prin oferirea de beneficii de abonament la sală.
Aceste schimbări pot schimba cultura și percepția privind statul prelungit în șezut la locul de muncă, motivând persoanele să reducă timpul petrecut în șezut și să adopte obiceiuri mai sănătoase.
Pentru a face aceste schimbări, persoanele pot lua pauze regulate, pot seta cronometre care să le reamintească să stea în picioare, să se întindă sau să meargă. Investiția în echipamente de birou care permit mai multă mișcare poate fi benefică, cum ar fi birourile în picioare, scaunele ergonomice sau treptele de birou.
De asemenea, este importantă ajustarea spațiilor de lucru și a monitoarelor pentru a promova o poziție bună și a preveni înclinarea. Implicarea în activități fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, ridicarea de greutăți, dansul, mersul pe bicicletă și alte activități, poate contribui la reducerea efectelor negative ale șederii asupra sănătății.
Efectuarea de exerciții la birou, cum ar fi întinderea gâtului, rotirea umerilor și întinderile de coloană, poate, de asemenea, să antreneze mușchii. Găsirea unor oportunități de activitate fizică în rutina zilnică, cum ar fi urcatul scărilor în loc de lift, mersul pe jos sau cu bicicleta la serviciu sau plimbarea în timpul pauzei de masă, poate face o diferență semnificativă.
Acesta este semnul timpuriu al demenței. După un an de la acest eveniment, persoanele în cauză sunt diagnosticate cu demență.
Când este indicată mobilizarea piciorului în cazul rupturii de menisc. Cât de importantă este această tehnică de tratament.
Ce implică planul de prevenție a spondilozei. Care sunt factorii de risc ai acestei afecțiuni.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Ce este disjuncția acromio-claviculară, care sunt cauzele și simptomele și cum se pune diagnosticul.
Află mai multe despre cum durerea de șold îți afectează calitatea somnului și ce poți să faci în privința ei.
Hernia de disc este o afecțiune frecventă și dureroasă unde potențialele complicații pot necesita intervenție chirurgicală.
Ce este operația Latarjet și pentru ce este indicată. Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a explicat totul.
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
Boala care te împiedică să urci scările ar putea fi prevenită! Ce au descoperit cercetătorii despre osteoartrita genunchiului.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Care este semnalul banal care poate fi cauza meningitei și afecțiunilor la nivelul nervilor măduvei spinării. Cum îl poți depista și trata.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
