Pocnitul gâtului este un gest obișnuit pentru cei care simt tensiune sau rigiditate după ore întregi petrecute la birou. O simulare devenită virală arată însă ce se poate întâmpla dacă mișcările sunt prea puternice.
Pocnitul gâtului produce acel sunet caracteristic printr-un fenomen numit cavitație, legat de schimbările care apar în lichidul din articulații.
Răsucirea prea puternică a gâtului poate provoca, în cazuri rare, lezarea unui vas de sânge.
Dacă se formează un cheag care ajunge la creier și blochează circulația sângelui, există riscul unui accident vascular cerebral (AVC).
Pentru a reduce disconfortul, sunt de preferat mișcările lente și întinderile blânde, fără forțarea gâtului.
Pentru mulți oameni, pocnitul gâtului a devenit aproape un reflex. După o zi lungă petrecută în fața calculatorului sau după ce au stat mult timp într-o poziție incomodă, își rotesc capul până când aud sunetul familiar. Senzația de ușurare care urmează îi face să repete gestul.
O animație distribuită pe YouTube de chirurgul plastician dr. Michael Gartner le arată însă utilizatorilor ce se întâmplă în interiorul corpului atunci când își pocnesc gâtul și de ce mișcările forțate pot fi periculoase.
Explicația începe cu un fenomen care, în sine, este normal. Articulațiile gâtului sunt înconjurate de lichid sinovial, care ajută la lubrifierea lor. Atunci când articulațiile sunt mișcate, schimbările de presiune pot favoriza formarea unor cavități gazoase, fenomen cunoscut sub numele de cavitație. Acesta este asociat cu sunetul de pocnitură pe care îl auzim.
Dr. Gartner confirmă explicația prezentată în animație și arată că mișcarea articulației și modificările din interiorul capsulei articulare contribuie la producerea sunetului.
Important este că sunetul în sine nu înseamnă automat că gâtul a fost rănit. Riscul apare mai ales atunci când cineva încearcă să obțină pocnitura prin răsuciri bruște, excesive sau forțate.
Partea cea mai îngrijorătoare a simulării apare atunci când animația prezintă vasele de sânge din zona gâtului.
Potrivit explicației din videoclip, o răsucire prea puternică poate provoca, în cazuri rare, o leziune a peretelui unui vas de sânge. O astfel de leziune poate favoriza formarea unui cheag, care ar putea ajunge la creier și ar putea bloca circulația sângelui.
Consecința poate fi un accident vascular cerebral, o urgență medicală în care o parte a creierului nu mai primește suficient sânge.
Scenariul prezentat este alarmant, dar există o precizare esențială: accidentele vasculare cerebrale asociate cu pocnitul gâtului sunt extrem de rare, după cum subliniază medicul în videoclip. Simularea ilustrează un posibil risc, nu ceea ce se întâmplă în mod obișnuit atunci când cineva își mișcă gâtul.
Așadar, nu orice pocnitură înseamnă că un vas de sânge a fost afectat. Totuși, faptul că o complicație este rară nu înseamnă că merită să forțăm articulațiile pentru a obține o senzație temporară de ușurare.
Recomandarea medicului este să eviți mișcările bruște și să alegi întinderi lente, blânde, fără să împingi capul până la limita mișcării.
Dacă simți frecvent tensiune în zona gâtului, mai ales după perioade lungi petrecute la birou, este important să nu încerci să rezolvi problema prin răsuciri tot mai puternice. Dacă disconfortul persistă sau revine des, o evaluare medicală poate ajuta la identificarea cauzei și la alegerea unei soluții potrivite.
Dr. Gartner recomandă ca persoanele care vor să intervină asupra articulațiilor gâtului să apeleze la un profesionist, în loc să încerce manevre riscante pe cont propriu.
Ideea nu este că trebuie să ne speriem de fiecare sunet produs de articulații, ci că senzația de ușurare nu justifică forțarea gâtului. O mișcare care pare banală poate avea riscuri atunci când este făcută prea brusc sau cu prea multă forță.
Animația a stârnit reacții puternice în secțiunea de comentarii de pe YouTube. Unii utilizatori au spus că imaginile i-au făcut să privească altfel un obicei pe care îl considerau inofensiv.
„O nouă teamă deblocată”, a scris un utilizator, în timp ce altul a mărturisit că nu a înțeles niciodată de ce cineva ar alege să-și pocnească gâtul în mod intenționat.
Alții au tratat situația cu umor, unul dintre comentatori glumind că își pocnește gâtul în fiecare zi și că, practic, ar fi nemuritor.
Mmesajul principal rămâne unul simplu: pocnitul gâtului nu este automat periculos, însă mișcările forțate nu sunt o metodă sigură de a scăpa de tensiune. Dacă ai nevoie constant să-ți răsucești gâtul pentru a simți o ameliorare, este mai util să afli de ce apare disconfortul decât să forțezi articulațiile.
Acest tratament vindecă osteoartita genunchiului. Are efect major.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
Acesta este semnul timpuriu al demenței. După un an de la acest eveniment, persoanele în cauză sunt diagnosticate cu demență.
Ce se întâmplă când îți trosnești degetele. De ce se aude acel sunet și cât de nociv este pentru articulații.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Ce este disjuncția acromio-claviculară, care sunt cauzele și simptomele și cum se pune diagnosticul.
