Exercițiile zilnice, somnul bun, stima de sine și o dietă echilibrată sunt obiceiuri care pot aduce multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv în ceea ce privește prevenirea...
Demența poate apărea la 1 din 5 persoane. În prezent, aproximativ 50 de milioane de persoane trăiesc cu această tulburare cerebrală în întreaga lume.
Bolile neurodegenerative, cum ar fi demența, sunt frecvente, afectând, din păcate, tot mai mulți oameni. De fapt, OMS consideră acest tip de boală o prioritate în sănătatea publică. Deși nu există măsuri preventive primare pentru demență, din moment ce astăzi nu există niciun remediu, este posibil să controlezi simptomele și să încetinești progresia acestei boli.
În plus, este, de asemenea, important să adopți anumite practici și rutine pentru a reduce riscul de demență și tulburări cognitive.
1. Să dormi puțin: simptom de avertizare
Potrivit Observatorului Global al Somnului, somnul de calitate are un impact pozitiv asupra creierului, în timp ce lipsa de somn facilitează deteriorarea creierului și, astfel, poate apărea demența.
Acest lucru se întâmplă deoarece privarea de somn afectează vigilența, capacitatea cognitivă, raționamentul și memoria. Prin urmare, este important să fim atenți și, imediat ce observăm că lipsa somnului a devenit o constantă, să mergem la un medic. Poate că nu este nimic grav, dar mai bine să fim siguri.
2. Să ai o viață sedentară
Deși există puține studii în acest sens, cercetările publicate în Journal of Alzheimer's Disease corelează stilul de viață sedentar cu deteriorarea fibrelor nervoase din creier, care pot provoca pierderi de memorie și declin cognitiv, ambele simptome specifice demenței.
În plus, o viață sedentară favorizează obezitatea și, odată cu aceasta, apariția altor probleme de sănătate, precum bolile cardiovasculare. Persoanele sedentare au un risc de mortalitate cu 20% și 30% mai mare decât persoanele care practică în mod regulat un anumit tip de activitate fizică.
3. Consumi tutun, alcool și alte substanțe dăunătoare sănătății
Potrivit acestei cercetări efectuate de o echipă de la Universitatea de Științe Medicale din Havana (Cuba), tutunul ar putea crește riscul de a suferi de demență, Alzheimer și boli vasculare.
În același mod, consumul de băuturi alcoolice în exces este, de asemenea, contraproductiv pentru sănătatea creierului, potrivit acestui studiu condus de o echipă de la Universitatea Carlos III (Madrid).
În ceea ce privește drogurile și alte substanțe interzise, acestea afectează foarte mult sistemul nervos central. Se recomandă evitarea consumului oricăreia dintre aceste substanțe, pentru a ne bucura de o bună sănătate mintală, așa cum sugerează datele doctorului González Garrido în această cercetare.
4. Nu îți antrenezi creierul
La fel cum a face exerciții fizice ne ajută să ne simțim mai bine, la fel de important este și antrenarea creierului. Prin urmare, este foarte recomandat să desfășurăm activități care să "activeze" creierul, așa cum sugerează acest studiu realizat de o echipă de la Universitatea Națională din Río Cuarto (Argentina).
Ce putem face:
- să citim zilnic, nu contează dacă este o carte sau o revistă;
- să participăm la activități care ne exploatează creativitatea, cum ar fi scrisul, pictura;
- să facem calcule matematice, puzzle-uri.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.