Deficitul de dopamină poate avea consecințe semnificative asupra sănătății mentale și fizice dar există o mulțime de metode naturale pentru a trata această afecțiune...
Simptomele dopaminei scăzute pot duce la diverse probleme, cum ar fi modificări ale dispoziției, probleme de memorie, tulburări de somn și comportament social. Dopamina este un neurotransmițător care trimite semnale de la creier la corp, jucând un rol crucial în abilitățile motorii, abilitățile cognitive și reproducerea.
Aceasta înregistrează nivelul maxim în anticiparea unor evenimente importante, joacă un rol în sistemul de recompensă și motivație și afectează memoria. În ciuda faptului că reprezintă mai puțin de 1% din neuronii creierului, dopamina este esențială pentru funcționarea creierului atunci când este în cantitatea potrivită. Cu toate acestea, atunci când cantitatea este scăzută dincolo de un prag prescris, poate avea consecințe nedorite asupra organismului.
Dopamina, un neurotransmițător, este produsă în anumite zone ale creierului și poate fi afectată de leziuni sau de un răspuns necorespunzător al organismului. Anumite afecțiuni de sănătate, cum ar fi boala Parkinson și dependența de cocaină, sunt legate de deficitul de dopamină, potrivit VeryWellMind.
Simptomele deficienței de dopamină includ lipsa de motivație, oboseală, probleme de concentrare, anxietate și pierderea stării bune de spirit din experiențele plăcute. Persoanele depresive pot experimenta lipsa de speranță, apetit sexual scăzut și probleme cu somnul. Alte simptome includ tremurături ale mâinilor, pierderea echilibrului, crampe musculare, sindromul picioarelor neliniștite, modificări cognitive, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție, retragere socială, emoții reduse și constipație cronică.
Simptomele deficitului de dopamină depind de cauza care stă la baza acestuia, cum ar fi boala Parkinson sau schizofrenia. De exemplu, simptomele ar fi diferite dacă nivelurile scăzute de dopamină ar fi asociate cu boala Parkinson și cele cu schizofrenia. Modificările cognitive, cum ar fi memoria pe termen scurt și gestionarea sarcinilor zilnice, pot cauza, de asemenea, probleme cu furia, stima de sine scăzută, anxietatea, uitarea, impulsivitatea și abilitățile de organizare. Retragerea socială și emoțiile reduse pot fi, de asemenea, simptome ale schizofreniei.
Foto: Freepik @lookstudio
Dopamina joacă un rol crucial în menținerea vigilenței și a stării de veghe. Cu toate acestea, privarea de somn poate reduce numărul de receptori D2 din creier, având un impact asupra transmiterii și producției de dopamină. Acest lucru poate duce la afecțiuni precum boala Parkinson, care provoacă somnolență excesivă în timpul zilei.
Obezitatea poate reduce, de asemenea, nivelurile de dopamină, deoarece poate duce la o reducere a receptorilor D2 din creier. Abuzul de droguri poate crește nivelurile de dopamină în timpul consumului timpuriu, dar poate duce la diminuarea randamentului în cazul utilizării pe termen lung.
Alimentele bogate în grăsimi, cum ar fi puiul prăjit, pâinea cu unt și ciocolata, pot stimula, de asemenea, producția de dopamină, dar perturbă funcționarea sistemului nervos central, ceea ce duce la un deficit de dopamină pe termen lung.
Stresul, cum ar fi dificultățile financiare, problemele de relații și stresul de la locul de muncă, poate afecta producția de dopamină și poate duce la un deficit de neurotransmițător. Prin urmare, este esențial să abordezi acești factori pentru a menține niveluri optime de dopamină.
Vezi și: Cum să reduci refluxul acid din timpul nopții. Alimentele care trebuie evitate înainte de culcare
Nivelurile scăzute de dopamină pot duce la reacții negative ale organismului. Pentru a combate acest lucru, exercițiile fizice regulate, consumul de alimente care susțin producția de dopamină, consumul de probiotice și muzica pot ajuta.Exercițiile fizice pot crește nivelul de dopamină din organism, deoarece anumite regiuni ale creierului sunt umplute cu dopamină în timpul activității fizice.
Surse naturale precum bananele, avocado, merele, vinetele, spanacul și roșiile conțin niveluri ridicate de dopamină. Proteinele sunt cruciale în procesul de producere a dopaminei. Probioticele, care sunt importante pentru sănătatea intestinelor, pot fi, de asemenea, utile pentru producerea dopaminei și a altor neurotransmițători.
Muzica poate influența starea de spirit prin stimularea producției de dopamină în creier, provocând sentimente de plăcere și emoție. Deși impactul exact al muzicii asupra creierului nu este pe deplin înțeles, anumite melodii pot induce fiori, o stare de moleșeală și revigorare. Prin încorporarea acestor strategii, persoanele își pot îmbunătăți nivelul de dopamină și starea generală de bine.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
