Creatina poate avea un impact semnificativ asupra funcției cognitive și a sănătății creierului, îmbunătățind memoria, atenuând simptomele anumitor afecțiuni...
Suplimentele de creatină stimulează depozitele de fosfocreatină ale mușchilor, care ajută la formarea adenozin trifosfat (ATP), o moleculă crucială pentru energie și pentru funcțiile vitale de bază. Resinteza ATP în timpul efortului fizic limitează performanța din cauza utilizării mai rapide decât reproducerea.
Suplimentele de creatină măresc depozitele de fosfocreatină, permițând mai multă energie ATP pentru a alimenta mușchii în timpul exercițiilor de intensitate ridicată, care este mecanismul principal din spatele efectelor de îmbunătățire a performanței creatinei.
S-a constatat că suplimentarea cu creatină a crescut conținutul de creatină din creier la oameni, atenuând simptomele de comoție, leziuni cerebrale traumatice ușoare și depresie. Cu toate acestea, efectul său asupra bolilor neurodegenerative lipsește.
Creierul este un organ complex care consumă aproximativ 20% din energia totală în repaus, deși reprezintă doar 2% din masa corporală totală. Neuronii au nevoie de un aport constant de adenozin trifosfat (ATP) pentru diverse procese celulare, inclusiv pentru menținerea gradienților ionici, exocitoza neurotransmițătorilor și funcționarea sinaptică. Creatina, un compus organic azotat, este esențială pentru resintetizarea ATP, în special în perioadele de cerere metabolică crescută.
Creatina poate fi sintetizată în rinichi și în ficat, dar poate fi sintetizată și în mod endogen în creier. Aceasta poate traversa bariera hemato-encefalică (BHE) prin intermediul celulelor endoteliale microcapilare care exprimă transportorul de creatină și se poate acumula în creier. Cu toate acestea, absorbția în creier este de obicei limitată în comparație cu alte țesuturi, cum ar fi mușchii scheletici, din cauza permeabilității scăzute a barierei hemato-encefalice la creatină.
Prin urmare, este posibil ca ingestia totală de creatină să trebuiască să fie mai mare sau să dureze mai mult timp pentru a produce efecte semnificative în creier, în comparație cu mușchii scheletici. S-au efectuat cercetări pentru a investiga impactul suplimentării cu creatină asupra diferitelor afecțiuni influențate de bioenergetica cerebrală afectată sau alterată.
Foto: Freepik @BrandHikes
S-a demonstrat că suplimentarea cu creatină are un impact semnificativ asupra funcției cognitive, în special la persoanele cu simptome de deficit de creatină. Aceste simptome se caracterizează prin tulburări mentale și de dezvoltare, cum ar fi întârzieri în învățare și convulsii, care pot fi inversate prin suplimentarea cu creatină. Cu toate acestea, există cercetări mixte cu privire la eficacitatea suplimentării cu creatină pentru îmbunătățirea măsurilor de memorie.
La adulții în vârstă, suplimentarea cu creatină (20 g/zi timp de 7 zile) a îmbunătățit măsurile de memorie, în timp ce la vegetarieni, aceasta a dus la o memorie mai bună. Cu toate acestea, unele studii nu au reușit să găsească efecte benefice asupra măsurilor de memorie la copii, adulți și adulți în vârstă.
Privarea de somn, care are un impact asupra bioenergeticii creierului, poate îmbunătăți funcția cognitivă atunci când este combinată cu suplimentarea cu creatină. Două studii au investigat funcția cognitivă în urma privării de somn la om, ambele combinate cu exerciții fizice ușoare sau moderate.
S-a constatat că suplimentarea cu creatină a avut ca rezultat o modificare mai mică a performanței față de valoarea inițială în ceea ce privește generarea de mișcări aleatorii, timpul de reacție la alegere, echilibrul și starea de spirit după 24 de ore de privare de somn. În plus, suplimentarea cu creatină a atenuat pierderea funcției executive centrale complexe complexe în condiții de deprivare de somn.
CItește și: Cum să reduci refluxul acid din timpul nopții. Alimentele care trebuie evitate înainte de culcare
Creatina ar putea fi un supliment util pentru a îmbunătăți funcția creierului nostru, în special atunci când acesta este solicitat mai mult, cum ar fi în timpul lipsei de somn. Este posibil să ajute și în tratarea unor boli care afectează creierul, dar mai sunt necesare cercetări în acest sens.
Creatina este un factor-cheie în bolile neurologice, deoarece poate crește nivelul de fosfocreatină din creier, ceea ce poate contribui la reducerea sau încetinirea progresiei bolii. La șoarecii cu boala Huntington, creatina a restabilit depozitele de fosfocreatină din creier la 72% din nivelurile anterioare bolii, menținând funcția zilnică și reducând moartea celulară cu aproximativ 25%. De asemenea, creatina a demonstrat beneficii împotriva sclerozei laterale amiotrofice (ALS), o boală care afectează neuronii motori esențiali pentru mișcare.
Creatina joacă un rol important în sănătatea și funcționarea creierului, deoarece acesta are nevoie de o cantitate semnificativă de ATP atunci când îndeplinește sarcini dificile. Potrivit NIH, suplimentele pot crește depozitele de fosfocreatină din creier pentru a-l ajuta să producă mai mult ATP, ajutând funcția cerebrală prin creșterea nivelului de dopamină și a funcției mitocondriale.
Vegetarienii au adesea niveluri scăzute de creatină, dar studiile au constatat o îmbunătățire cu 20-50% a scorurilor la testele de memorie și de inteligență. În cazul persoanelor în vârstă, suplimentarea cu creatină timp de 2 săptămâni a îmbunătățit semnificativ memoria și capacitatea de reamintire.
Boala Parkinson se caracterizează prin niveluri reduse de dopamină, un neurotransmițător cheie din creier. În timp ce creatina a fost asociată cu efecte benefice la șoarecii cu Parkinson, nu există dovezi că ar avea același efect la om. Pentru a trata pierderea mușchilor și a forței, cei cu Parkinson fac adesea antrenament cu greutăți.
Combinarea creatinei cu antrenamentul cu greutăți a îmbunătățit forța și funcția zilnică într-o măsură mai mare decât antrenamentul singur. Cu toate acestea, o analiză recentă a cinci studii controlate la persoane cu Parkinson a observat că administrarea a 4-10 grame de creatină pe zi nu a îmbunătățit semnificativ capacitatea acestora de a efectua activitățile zilnice.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
