Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Șase adevăruri cutremurătoare despre Alzheimer. Această boală devastatoare ascunde secrete surprinzătoare despre cine este afectat, cum se dezvoltă și ce putem face înainte să fie prea târziu.
Ziua Mondială Alzheimer, marcată anual pe 21 septembrie, atrage atenția asupra uneia dintre cele mai devastatoare boli neurodegenerative. Peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu Alzheimer sau alte forme de demență, iar impactul asupra familiilor și societății este uriaș. Dr. Anne Koplin, psihiatru și expert în Alzheimer, subliniază că informarea și prevenția sunt esențiale.
De ce Alzheimer este mai frecvent la femei
Un diagnostic care afectează în special femeile
Două treimi dintre americanii cu Alzheimer sunt femei, iar peste 60% dintre îngrijitori sunt, de asemenea, femei-multe dintre ele fiice care au grijă de părinți. Estrogenul pare să joace un rol protector. Studiile arată că femeile care au urmat terapie de substituție hormonală după menopauză au avut un risc mai scăzut de a dezvolta boala.
Pseudo-demența: când simptomele pot fi reversibile
Afecțiuni care mimează Alzheimer
Există cazuri de pierdere de memorie care par demență, dar au alte cauze tratabile. Depresia, hipotiroidismul, deficitul de vitamina B12, apneea de somn sau anumite medicamente pot provoca pseudo-demență. Un diagnostic corect poate salva pacientul de investigații inutile și poate duce la tratament eficient.
Somnul insuficient în vârsta mijlocie crește riscul de demență
De ce creierul are nevoie de odihnă
Persoanele care dorm mai puțin de șase ore pe noapte în decada a cincea sau a șasea de viață prezintă un risc crescut de a dezvolta Alzheimer. În timpul somnului profund, creierul elimină proteinele toxice, precum beta-amiloidul, care formează plăci caracteristice bolii. Lipsa somnului favorizează inflamația și degenerarea neuronală.
Alzheimer nu este întotdeauna ereditar
Rolul genelor și al factorilor de mediu
Doar 1% dintre cazuri sunt cauzate de mutații genetice clare, care duc la apariția precoce a bolii, în jurul vârstei de 40–50 de ani. Pentru Alzheimer cu debut tardiv (peste 65 de ani), factorii genetici, de mediu și stilul de viață interacționează. Gena APOE4 crește riscul, dar nu garantează apariția bolii.
Vitamina D și sănătatea creierului
"Vitamina soarelui" ar putea proteja neuronii
Vitamina D, produsă prin expunerea la soare și prezentă în pește gras, lactate fortificate sau suplimente, ar putea reduce inflamația și stresul oxidativ implicați în Alzheimer. Unele cercetări sugerează că ajută la eliminarea plăcilor de beta-amiloid, sprijinind sănătatea creierului.
Diferența dintre uitare și Alzheimer
Uitarea obișnuită vs. declin cognitiv grav
Uitarea ocazională este un fenomen normal al îmbătrânirii. Alzheimer, în schimb, afectează activități zilnice precum condusul, gătitul sau gestionarea finanțelor. Persoanele pot uita locuri, date importante sau chiar membri ai familiei. Problemele de orientare, judecată sau vorbire sunt semnale de alarmă.
Evoluția bolii Alzheimer
De la semne timpurii la stadii avansate
- Faza incipientă: pierderi de memorie, repetarea întrebărilor, dezorientare ușoară.
- Stadii intermediare: dificultăți de vorbire, raționament și percepție spațială, schimbări de personalitate.
- Faza finală: incapacitatea de a comunica, dependență totală de îngrijitori, imobilizare la pat.
Alzheimer nu este doar o boală a memoriei, ci o provocare globală care afectează legăturile umane fundamentale. Informarea, prevenția și sprijinul comunitar sunt armele prin care putem oferi speranță celor peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume care trăiesc cu demență.
Donald Trump și mersul ciudat: semne despre sănătatea sa
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
Alimentele care îți distrug creierul
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Activitatea care menține funcționarea creierului
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Orele în care ești mai predispus la AVC
De ce avem impresia că timpul trece mult mai repede
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
