Boala parodontală, parodontoza, poate să apară la orice vârstă, iar printre cauze se numără o igienă precară sau incorectă a dinților, lucru care provoacă sângerare la nivelul gingiilor.
Boala parodontală, parodontoza, este cauzată de microbi. ”Este firesc să existe în gurile noastre. Gura nu este un mediu steril, iar acești microbi sunt ținuți sub un oarecare control de sistemul nostru imunitar.
Acest sistem imunitar, câteodată, nu face față și acești microbi se dezvoltă foarte mult și afectează ligamentele care susțin dintele”, a declarat dr. Dragoș Popescu, medic stomatolog, la Pro TV.
De asemenea, boala parodontală are și o serie de factori de risc, care includ:
- fumatul
- diabetul zaharat de tip 2
- obezitatea
- modificările hormonale la femei, precum menstruația, sarcina sau menopauza, situații care produc sensibilitate la nivelul gingiilor.
- medicamente care reduc fluxul salivar
- deficitul de vitamina C.
Parodontoza este cunoscută și ca ”boala dinților sănătoși”, așa că semnele apariției acestei afecțiuni dentare pot fi uneori greu de remarcat.
Într-un stadiu inițial al bolii apare doar o inflamație la nivelul gingiilor, gingivita, ”stadiu care este reversibil printr-o simplă detartrare, igienizare în cabinet, iar ulterior, după ce acele bacterii trec de ligamente și ajung la nivelul osului încep să îl resoarbă”, a mai spus medicul.
Parodontoza se poate diagnostica în faze incipiente prin intermediul examenelor dentare de rutină.
De menționat că igienizarea în cabinet este recomandată să se facă la șase luni, astfel încât dantura să poată fi monitorizată, iar orice afecțiune de natură dentară să poată fi ținută sub control.
În ceea ce privește tratamentul parodontozei, aceasta implică îndepărtarea plăcii de tartru și a depozitelor bacteriene de la nivelul dinților și a gingiilor, precum și menținerea unei igiene orale adecvate.
Pentru a vă menține dinții sănătoși este indicat:
- să vă spălați de două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor
- să luați în considerare utilizarea unei periuțe de dinți electrice, care poate fi mai eficientă
- să utilizați ața dentară, cel puțin o dată pe zi
- să mergeți la cabinetul stomatologic de cel puțin două ori pe an pentru o curățare profesională
- să nu fumați sau să nu mestecați tutun.
De asemenea, în unele cazuri, precum persistența inflamațiilor gingivale, medicul stomatolog vă poate prescrie antibiotice, care pot să fie sub formă de apă de gură, gel sau tablete orale.
Dacă inflamația se află într-o zonă greu accesibilă pentru spălarea pe dinți sau curățarea cu ață dentară, stomatologul poate să recomande intervențiile chirurgicale.
Dacă ați avut pierderi osoase, o procedură cunoscută sub numele de grefă osoasă poate fi efectuată în același timp cu operația cu lambou pentru a regenera osul pierdut, notează Healthline.
Dacă parodontoza nu este tratată, structurile de susținere ale dinților, inclusiv oasele maxilarului, pot fi distruse. Astfel, dinții se slăbesc și pot cădea ori chiar necesita extracție.
Printre complicațiile pe care le mai poate da parodontoza se află:
- abcese dureroase
- migrarea dinților, care poate interfera cu acțiunea de a mânca, ducând chiar la afecțiuni ale sistemului digestiv ca urmare a unei masticații defectuoase
- retragerea gingiilor și expunerea rădăcinilor dinților
- risc crescut de complicații în timpul sarcinii, inclusiv greutate mică la naștere și chiar preeclampsie (hipertensiune arterială și prezența de proteine în exces după săptămâna 20 de sarcină la femeile care aveau tensiune normală înainte de sarcină)
- risc crescut de boli de inimă
- risc crescut de boli respiratorii
- risc crescut de diabet zaharat
De asemenea, gingivita, boala gingivală, a fost asociată cu boala Alzheimer, potrivit unui studiu recent.
În lucrarea condusă de Jan Potempa, cercetătorii au raportat faptul descoperirea agentului patogen ce provoacă gingivita, Porphyromonas gingivalis, în creierele pacienților decedați cu Alzheimer. Pe lângă acest agent patogen, o proteină, beta amiloid, este considerată și ea vinovată de aparița bolii Alzheimer, este vorba de amiloidul beta.
Deși nu este prima dată când cei doi factorii au fost legați de apariția celei mai răspândite forme de demență, cercetătorii au mers mai departe.
Astfel, echipa de cercetare coordonată de compania Cotezyme nu a pretins descoperirea de dovezi definitive în acest sens, legat de cauzalitatea bolii Alzheimer, dar se află pe o linie destul de solidă.
”Acum, pentru prima dată, avem dovezi solide care fac legătura între agentul patogen intracelular Gram-negativ, P. gingivalis, și patogeneza Alzheimer”, au declarat autorii studiului.
Mituri și adevăruri despre trasul curentului, măselele de minte sau aparatul dentar, demontate de un medic stomatolog.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
Stomatologii au dezvăluit adevărul dezgustător despre periuța de dinți.
De ce se îngălbenesc dinții. Ce înseamnă dacă ți se îngălbenește un singur dinte și ce probleme indică asta.
Scoaterea nervului dintelui este o procedură care se realizează în cazul unor infecții grave.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Acest semn este un indicator esențial al bolilor de inimă. Crește riscul de deces cu peste 66%.
Ce pățești dacă folosești gumă de mestecat. Răspunsul este șocant.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Când și de ce trebuie să ne extragem măselele de minte. De ce unele persoane nu au măsele de minte.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Bruxismul este a treia tulburare de somn și are nevoie de tratament pluridisciplinar.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
De ce să nu mai folosești scobitorile niciodată. Care sunt riscurile la care te expui și nu a spus-o nimeni până acum.