Până la 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin modificarea stilului de viață și menținerea masei musculare, arată un nou studiu.
Aproape 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin reducerea factorilor de risc care țin de stilul de viață, starea de sănătate și mediul înconjurător, arată noi cercetări coordonate de oameni de știință din Australia.
Studiile sugerează că menținerea masei musculare și adoptarea unor obiceiuri sănătoase pot avea un rol important în reducerea riscului de declin cognitiv.
Cercetătorii de la Universitatea Curtin din Australia au analizat datele a aproape 500.000 de adulți, monitorizați timp de peste un deceniu. Rezultatele au arătat că persoanele care au atât forță musculară redusă, cât și exces de grăsime corporală – o afecțiune cunoscută sub numele de obezitate sarcopenică – prezintă un risc mai mare de a dezvolta demență.
Potrivit autorilor, obezitatea, în sine, nu a fost asociată cu un risc crescut de demență atunci când participanții și-au păstrat forța musculară. Descoperirea evidențiază importanța sănătății musculare și a compoziției corporale în prevenirea afecțiunilor neurodegenerative.
Până la 45% dintre cazurile de demență sunt asociate cu factori modificabili
Profesorul Mario Siervo, autorul principal al studiului, afirmă că o proporție importantă a cazurilor de demență ar putea fi evitată.
"Până la 45% dintre cazurile de demenţă sunt asociate cu factori modificabili, pe care-i putem schimba, precum stilul nostru de viaţă, starea de sănătate şi mediul înconjurător", a declarat profesorul Mario Siervo, potrivit Agerpres.
Printre factorii de risc care pot fi influențați se numără sedentarismul, fumatul, nivelul scăzut de educație, izolarea socială și alte aspecte legate de stilul de viață.
Coautoarea studiului, Blossom Stephan, atrage atenția asupra faptului că persistă numeroase concepții greșite despre această afecțiune.
"Persistă unele concepţii greşite, conform cărora demenţa este o parte inevitabilă a îmbătrânirii", a explicat Blossom Stephan.
Potrivit cercetătoarei, bariere precum lipsa timpului, costurile și dificultatea de a menține motivația reprezintă obstacole importante în adoptarea unor schimbări benefice pentru sănătate.
Într-o analiză publicată în revista The Lancet Healthy Longevity, cercetătorii au evaluat programe de prevenție a demenței din opt țări, inclusiv Australia, China și Statele Unite.
Rezultatele arată că marile campanii de informare ajung la un număr mare de persoane, însă produc, de regulă, doar îmbunătățiri modeste în ceea ce privește nivelul de informare și schimbarea comportamentelor.
În schimb, abordările personalizate par să aibă un impact mai mare.
Potrivit cercetătorilor, strategiile care au dat cele mai bune rezultate includ:
Concluzia specialiștilor este că prevenția demenței nu depinde de o singură măsură, ci de un ansamblu de factori care pot fi modificați pe parcursul vieții, de la activitatea fizică și sănătatea musculară până la educație și interacțiunile sociale.