Una dintre cele mai înșelătoare caracteristici ale steatozei hepatice este tăcerea cu care progresează. Este o boală care nu doare, nu se face simțită prin simptome clare în stadiile incipiente și, tocmai de aceea, este frecvent ignorată până când ajunge să provoace complicații greu de tratat.
Milioane de români suferă în prezent de ficat gras, adesea fără să știe, și mulți află despre această afecțiune doar în momentul în care ajung la medic din alte motive. Fie că e vorba de oboseală cronică, analize modificate sau o ecografie de rutină, diagnosticul de steatoză hepatică este o surpriză neplăcută care ridică întrebări și neliniști.
Dar de ce nu doare? Și cum poate o boală „tăcută” să devină atât de periculoasă?
Ficatul este cel mai mare organ intern al corpului uman și are peste 500 de funcții esențiale: de la detoxifierea sângelui, până la metabolizarea grăsimilor, carbohidraților, proteinelor și vitaminelor.
Cu toate acestea, ficatul nu are terminații nervoase de durere în interiorul său. Singura zonă care poate genera durere este capsula care îl învelește – o membrană subțire care poate fi întinsă sau inflamată atunci când ficatul crește în volum. Dar acest lucru se întâmplă doar în stadii avansate.
Astfel, în fazele inițiale ale steatozei hepatice, nu există durere sau disconfort clar localizat, ceea ce face ca boala să avanseze în tăcere. Timp de ani de zile, ficatul poate acumula grăsime fără să „protesteze”.
Steatoza hepatică apare atunci când grăsimea se acumulează în exces în celulele ficatului, depășind 5% din masa totală a organului. Poate fi determinată de mai mulți factori: alimentație dezechilibrată, obezitate, sedentarism, diabet de tip 2, dislipidemie, consum moderat sau excesiv de alcool, dar și de anumite medicamente sau tulburări hormonale.
Există două forme principale:
Steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD) – legată de stilul de viață, alimentație și tulburări metabolice.
Steatoza hepatică alcoolică (AFLD) – asociată cu consumul regulat de alcool, chiar și în doze moderate.
Indiferent de cauză, mecanismul este același: ficatul este suprasolicitat, iar în lipsa unei intervenții, celulele hepatice încep să se degradeze.
În absența durerii, steatoza hepatică trimite alte semnale de alarmă, mult mai subtile:
Oboseală cronică
Dificultăți de concentrare
Disconfort abdominal difuz, în partea dreaptă
Balonare și digestie lentă
Creștere inexplicabilă în greutate sau în zona abdominală
Analize hepatice ușor modificate (ALT, AST, GGT)
Aceste simptome sunt adesea puse pe seama stresului, a sedentarismului sau a altor afecțiuni digestive minore. Din acest motiv, steatoza hepatică poate rămâne nediagnosticată ani la rând, până când ajunge într-un stadiu ireversibil.
Ficatul are o capacitate uimitoare de regenerare, dar această abilitate are limite. Dacă nu se iau măsuri la timp, steatoza hepatică evoluează în mai multe etape:
Grăsime acumulată în celulele hepatice
Fără inflamație sau afectare celulară majoră
Reversibilă complet dacă se intervine prompt
Inflamație activă în ficat
Celulele hepatice încep să se deterioreze
Se pot forma zone de fibroză incipientă
Țesutul hepatic este înlocuit treptat cu țesut fibros (cicatrici)
Ficatul începe să își piardă din funcții
Afectarea este severă și ireversibilă
Pot apărea complicații majore: ascită, hemoragii, encefalopatie hepatică
Risc crescut de carcinom hepatocelular (cancer de ficat)
Așadar, o boală „tăcută” se poate transforma, în câțiva ani, într-o afecțiune cu prognostic rezervat. Gravitatea nu constă doar în afectarea ficatului, ci și în impactul asupra întregului organism: metabolism, sistem cardiovascular, sistem nervos, rinichi.
Mulți pacienți sunt surprinși când află că au ficatul afectat, mai ales în lipsa durerii sau a simptomelor evidente. Există însă mai multe categorii de persoane expuse:
Persoane cu obezitate abdominală, chiar și în lipsa excesului ponderal general
Cei cu diabet de tip 2 sau prediabet
Persoane cu colesterol crescut sau trigliceride mari
Tineri sedentari, care consumă frecvent produse procesate, zahăr și băuturi dulci
Cei care consumă alcool, inclusiv în doze considerate „moderate”
Persoane cu istoric familial de boli hepatice
Dacă te regăsești în oricare dintre aceste categorii, chiar dacă nu ai simptome, este recomandat să îți faci un set de analize și o ecografie abdominală.
Cum poți preveni sau controla steatoza hepatică?
Chiar dacă ficatul gras nu doare, vestea bună este că, în stadiile timpurii, este reversibil. Totul începe cu modificări simple, dar esențiale în stilul de viață:
Adoptă o dietă echilibrată, bazată pe alimente integrale, legume, proteine slabe și grăsimi bune
Redu consumul de zahăr și alimente procesate
Fă mișcare regulat – mers pe jos, înot, ciclism sau orice formă de activitate fizică
Renunță complet la alcool, mai ales dacă ai fost diagnosticat deja
Hidratează-te corect, evitând sucurile și băuturile carbogazoase
Fă analize regulate, chiar dacă nu ai simptome
În plus, există suplimente alimentare hepatoprotectoare care pot sprijini funcția hepatică. Pentru informații clare, bazate pe studii, despre cauzele, tratamentele și soluțiile disponibile, poți consulta articolul complet despre steatoza hepatică pe site-ul Hyllan Pharma.
Mai multe produse pentru sănătatea ficatului, precum și articole educative, sunt disponibile și pe www.hyllanpharma.ro.
De ce nu doare steatoza hepatică?
Pentru că ficatul nu are receptori pentru durere în interiorul său. Doar atunci când organul se mărește sau se inflamează puternic poate apărea o durere surdă în partea dreaptă a abdomenului. În cele mai multe cazuri, boala evoluează fără durere ani de zile.
Dacă nu am simptome, înseamnă că nu am ficat gras?
Nu neapărat. Steatoza hepatică este adesea asimptomatică. Singura modalitate sigură de a o depista este prin analize de sânge și ecografie abdominală. Dacă ai factori de risc, e important să te testezi chiar dacă te simți bine.
Este ficatul gras o afecțiune gravă?
Poate deveni gravă dacă nu este tratată. Ficatul gras poate evolua în timp spre steatohepatită, fibroză sau ciroză, complicații care pot pune viața în pericol. Diagnosticul precoce și schimbările în stilul de viață sunt esențiale.
Ce analize pot arăta dacă am steatoză hepatică?
Cele mai utile sunt:
Ecografia abdominală
Enzimele hepatice (ALT, AST, GGT)
Profilul lipidic (colesterol, trigliceride)
Glicemia și insulina à jeun
Acestea pot fi completate de investigații imagistice mai avansate, la recomandarea medicului.
Dacă nu doare, de ce ar trebui să mă tratez?
Pentru că boala progresează în tăcere, iar complicațiile apar atunci când tratamentul devine mai dificil. Intervenind devreme, poți evita leziuni hepatice ireversibile și îți poți recăpăta complet sănătatea.