Spitalele și medicamentele consumă aproape 80% din banii sănătății. CNAS vrea să schimbe regulile de finanțare.
Asistența medicală spitalicească și medicamentele compensate reprezintă cele mai mari cheltuieli din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Potrivit CNAS, cele două domenii cumulează aproximativ 78% din cheltuielile fondului: circa 45% pentru spitale și aproximativ 33% pentru medicamente.
Instituția atrage atenția că, în timp, au apărut dezechilibre în modul de finanțare, iar menținerea acestora poate avea consecințe importante asupra sistemului de sănătate.
Din anul 2015, majorările salariale pentru personalul din spitalele publice au fost susținute prin intermediul CNAS. Sumele alocate în acest scop au crescut constant, atât ca valoare, cât și ca pondere din fondurile destinate spitalelor.
Potrivit CNAS, în prezent, finanțarea aferentă influențelor salariale a ajuns la un nivel comparabil cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați.
Instituția consideră că actualul sistem dual de finanțare creează dezechilibre. Plata separată a influențelor salariale nu stimulează suficient furnizarea de servicii medicale pentru pacienți, afectează mecanismul de plată pe caz rezolvat și reduce stimulentele pentru concurența dintre unitățile medicale.
CNAS lucrează la o soluție prin care majorările salariale să intre în mecanismul de plată pe caz rezolvat. Pentru acest lucru, tarifele aferente serviciilor medicale spitalicești ar urma să crească în mod corespunzător.
Scopul este ca finanțarea spitalelor să aibă o legătură mai directă cu serviciile medicale acordate pacienților și cu performanța unităților medicale.
O altă problemă identificată de CNAS vizează evoluția cheltuielilor pentru medicamentele finanțate din FNUASS.
Consumul financiar a crescut semnificativ de la un an la altul, cu procente care au ajuns până la 20%. În 2025, valoarea medicamentelor acordate pacienților a fost de aproximativ 2,5 ori mai mare decât în 2015.
CNAS avertizează că un asemenea ritm nu poate fi menținut pe termen lung, în condițiile în care veniturile FNUASS, provenite în principal din contribuțiile asiguraților, nu cresc în același ritm.
Potrivit datelor CNAS, medicamentele inovative reprezintă peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților, deși cantitativ au o pondere de aproximativ 48% din totalul medicamentelor finanțate prin FNUASS.
În acest context, CNAS propune încurajarea prescrierii medicamentelor generice și biosimilare atunci când această variantă este posibilă din punct de vedere medical.
Instituția susține că medicamentele generice și biosimilare pot oferi aceleași beneficii clinice, de siguranță și eficacitate ca medicamentele originale, în timp ce costurile pot fi semnificativ mai mici.
O altă măsură considerată necesară de CNAS privește normele care stabilesc prețurile medicamentelor și regulile pentru includerea acestora pe lista de compensare.
Casa Națională avertizează că, fără modificarea acestor mecanisme, România riscă să ajungă în situația în care va plăti prețuri tot mai mari pentru tratamentul unui număr tot mai mic de pacienți.
Potrivit instituției, în lipsa unor corecții, presiunea financiară ar putea duce în timp la un blocaj în accesul la tratament pentru pacienții noi.
Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, susține că măsurile propuse nu urmăresc reducerea accesului pacienților la servicii medicale sau medicamente.
"Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, așa cum vehiculează în mod eronat în spațiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanțare, ci exact opusul, de a stimula performanța spitalelor, precum și de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienților.
Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui", declară președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.
În viziunea CNAS, modificarea mecanismelor de finanțare ar trebui să permită utilizarea mai eficientă a banilor disponibili și să creeze condiții pentru un acces mai larg al pacienților la servicii medicale și tratamente.