Prof. univ. dr. Cătălina Poiană (CMR), avertisment după ambulanța atacată în Cluj: Fake news-ul nu este inofensiv

O ambulanță aflată în misiune a fost atacată în județul Cluj, iar un membru al echipajului a fost rănit. Incidentul readuce în atenție un pericol care depășește spațiul online. Informațiile false despre sănătate pot avea consecințe reale și, în situații extreme, pot pune vieți în pericol.

Potrivit informațiilor apărute până în acest moment, ambulanța transporta un pacient când a fost atacată cu pietre și alte obiecte contondente, în localitatea Recea-Cristur.

Incidentul ar putea avea legătură cu informații false care au circulat pe rețelele de socializare despre așa-numita "ambulanță neagră care fură copii". Legătura dintre mesajele distribuite online și atacul asupra echipajului trebuie însă stabilită de autorități.

De la un zvon la violență

Cazul din Cluj ridică o întrebare importantă: cum poate o informație falsă, apărută pe rețelele de socializare și preluată apoi de alte persoane, să ajungă să pună în pericol oameni care se află într-o misiune medicală?

Un mesaj fals poate provoca teamă. Teama poate alimenta neîncrederea, iar neîncrederea poate duce la reacții periculoase atunci când oamenii nu verifică informația înainte să acționeze.

În acest caz, dacă legătura dintre atac și informațiile false despre "ambulanța neagră" se confirmă, traseul este cu atât mai grav: de la un zvon apărut online la un atac asupra unei ambulanțe.

O ambulanță aflată în misiune ar trebui să însemne un singur lucru: salvare.

Nu teamă. Nu conspirație. Nu o țintă.

Educația pentru sănătate trebuie să includă și educația pentru informație

Colegiul Medicilor din România atrage atenția că educația pentru sănătate nu se limitează la informațiile despre alimentație, prevenție, boli sau tratamente.

Tinerii trebuie să învețe și cum să evalueze informațiile despre sănătate pe care le întâlnesc pe internet.

Este important să știe cine transmite informația, care este sursa, dacă există dovezi care susțin afirmația și dacă informația apare și în surse medicale credibile.

Un mesaj care provoacă teamă, revoltă sau o reacție emoțională puternică nu este, prin el însuși, un mesaj adevărat.

Dezinformarea în sănătate nu este inofensivă

Informațiile false despre sănătate pot avea consecințe asupra deciziilor pe care oamenii le iau.

Dezinformarea poate:

• întârzia prezentarea la medic și stabilirea unui diagnostic;
• determina un pacient să refuze un tratament;
• afecta încrederea în medici și în profesioniștii din sănătate;
• alimenta panica și neîncrederea;
• contribui la apariția unor comportamente violente;
• pune vieți în pericol în situații extreme.

În mediul online, o afirmație falsă poate ajunge la mii sau chiar milioane de persoane într-un timp foarte scurt. Iar atunci când mesajul exploatează frica, mai ales frica legată de copii și sănătate, reacția poate fi una puternică.

Colegiul Medicilor condamnă violența împotriva personalului medical

Biroul Executiv al Colegiului Medicilor din România condamnă ferm orice formă de violență împotriva personalului medical și atrage atenția asupra responsabilității pe care o are fiecare persoană atunci când distribuie o informație.

Înainte de o decizie care privește sănătatea, informația trebuie verificată. Iar înainte de distribuirea unui mesaj, trebuie verificată sursa acestuia.

"Dragi tineri, dragi adolescenți, dragi părinți,

Avem nevoie ca educația pentru sănătate să îi învețe pe tineri cum să își protejeze sănătatea. Dar incidentul cu ambulanța atacată ne arată că educația pentru sănătate trebuie să însemne și educația pentru informația despre sănătate.

Trebuie să învățăm să verificăm sursa unei informații, să distingem informația medicală corectă de manipulare, de minciuni, fake-News și să nu distribuim un mesaj doar pentru că poate provoca teamă, revoltă sau o reacție emoțională puternică.

În sănătate, dar și în societate în general, fake news-ul nu este inofensiv.

Dezinformarea poate întârzia un diagnostic.

Poate determina un om să refuze un tratament.

Poate afecta încrederea în medici și în profesioniștii din sănătate.

Poate genera panică și violență.

Și, în situații extreme, poate pune vieți în pericol.

Este complet inacceptabil ca oameni care pleacă în misiune pentru a salva vieți să ajungă ei înșiși victime ale violenței. Incidentul din județul Cluj este și un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl poate genera dezinformarea în sănătate.

O informație falsă, distribuită și amplificată în mediul online, poate alimenta teama, neîncrederea și, în situații extreme, comportamente violente. Avem nevoie de toleranță zero față de violența îndreptată împotriva personalului medical și de educație pentru sănătate, care trebuie să însemne astăzi și educație pentru informația din sănătate", spune prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.

"Înainte să distribui, verifică"

Mesajul transmis de Colegiul Medicilor din România este unul simplu: informația despre sănătate trebuie tratată cu aceeași responsabilitate ca orice alt act care poate influența viața și sănătatea unei persoane.

Un mesaj distribuit pe o rețea socială nu devine adevărat prin numărul de distribuiri. Iar o afirmație care provoacă frică nu trebuie transformată automat într-un motiv de acțiune.

În cazul atacului asupra ambulanței din Cluj, autoritățile trebuie să stabilească exact ce s-a întâmplat și care au fost motivele atacatorilor. Dacă legătura cu informațiile false despre "ambulanța neagră" se confirmă, cazul arată cât de rapid poate trece dezinformarea din spațiul virtual în lumea reală.

Pentru un echipaj medical aflat în misiune, fiecare secundă contează. O ambulanță trebuie să poată ajunge la pacient fără să devină ea însăși victima unui atac.

Iar educația pentru sănătate trebuie să includă, astăzi, și capacitatea de a recunoaște informația falsă.