Schimbările climatice nu mai sunt doar o problemă de mediu, avertizează cercetători din mai multe țări.
Cercetători de la Wits Planetary Health Research, Universitatea din Witwatersrand și instituții partenere cer OMS să declare criza climatică PHEIC, acronimul folosit pentru o urgență de sănătate publică de interes internațional.
Căldura extremă, incendiile, inundațiile și secetele sunt asociate deja cu decese, boli infecțioase, probleme de alimentație și acces la apă și efecte asupra sănătății mintale.
Femeile însărcinate, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice sunt printre cei mai vulnerabili la efectele fenomenelor meteorologice extreme.
Climate Impact Lab estimează că, în perioada iunie 2026-februarie 2027, temperaturile asociate actualului episod El Niño ar putea contribui la aproximativ 451.000 de decese suplimentare provocate de căldură, comparativ cu un an obișnuit. Este o proiecție, nu un număr de decese deja înregistrate.
Schimbările climatice ajung tot mai mult să fie privite prin prisma efectelor asupra corpului uman. O scrisoare publicată în revista The Lancet susține că amploarea și caracterul internațional al acestor efecte justifică activarea unui mecanism folosit pentru cele mai grave amenințări globale la adresa sănătății.
Autorii scrisorii solicită Organizației Mondiale a Sănătății și statelor sale membre să declare oficial criza climatică drept Public Health Emergency of International Concern (PHEIC).
Argumentul lor este că efectele asupra sănătății nu mai pot fi privite exclusiv ca un risc care ar putea apărea în viitor. Valurile de căldură extremă, inundațiile, incendiile forestiere și secetele au provocat deja situații de urgență sanitară în diferite regiuni ale lumii.
În scrisoare, cercetătorii atrag atenția în special asupra populațiilor care au contribuit foarte puțin la schimbările climatice, dar care se confruntă cu unele dintre cele mai mari consecințe și dispun de mai puține resurse pentru a se adapta.
Potrivit autorilor, efectele asupra sănătății includ îmbolnăviri și decese asociate temperaturilor extreme, apariția unor focare de boli infecțioase, insecuritate alimentară și hidrică, dar și efecte asupra sănătății mintale după fenomene meteorologice extreme.
Nu toate persoanele sunt afectate în același mod de căldura extremă și de dezastrele climatice.
Cercetătorii atrag atenția asupra femeilor însărcinate, copiilor, persoanelor cu boli cronice și vârstnicilor, precum și asupra altor grupuri vulnerabile.
Riscurile sunt amplificate în țările cu venituri mai mici, unde sistemele de sănătate și infrastructura pot avea mai puține resurse pentru a răspunde rapid unor fenomene extreme.
Astfel, ceea ce începe ca un fenomen meteorologic poate deveni rapid o problemă medicală: temperaturile extreme pot pune presiune pe organism, dezastrele pot întrerupe accesul la servicii medicale, iar lipsa apei și a alimentelor poate agrava vulnerabilitatea populației.
Apelul cercetătorilor vine într-un moment în care actualul fenomen El Niño este asociat cu temperaturi neobișnuit de ridicate.
Climate Impact Lab estimează că între iunie 2026 și februarie 2027 ar putea exista aproximativ 451.000 de decese suplimentare asociate căldurii, față de nivelul așteptat într-un an obișnuit. Estimarea este construită pe baza relațiilor dintre temperatură și mortalitate în 24.378 de regiuni și a prognozelor sezoniere de temperatură.
Important: cifra de 451.000 reprezintă o proiecție pentru întreaga perioadă iunie 2026-februarie 2027, comparată cu media anilor 1996-2025. Pentru perioada septembrie 2026-februarie 2027, raportul indică o estimare separată de aproximativ 239.000 de decese suplimentare, cu o marjă de incertitudine de aproximativ 11.000.
Cercetătorii spun că temperaturile neobișnuit de ridicate din timpul acestui episod pot oferi și o imagine asupra modului în care ar putea arăta, în viitor, temperaturile care astăzi sunt considerate extreme.
PHEIC este un mecanism prevăzut de Regulamentul sanitar internațional, care permite un răspuns coordonat la nivel internațional atunci când apare un eveniment cu implicații majore pentru sănătatea publică.
Cadrul ia în calcul patru elemente: gravitatea impactului asupra sănătății publice, caracterul neobișnuit sau neașteptat al evenimentului, riscul de răspândire internațională și posibilul impact asupra călătoriilor și comerțului. Potrivit cadrului menționat de autori, este suficient ca două dintre aceste criterii să fie îndeplinite.
Cercetătorii consideră că amploarea efectelor climatice asupra sănătății justifică folosirea acestui mecanism pentru a mobiliza mai rapid resurse și acțiuni coordonate.
Matthew Chersich, profesor și director executiv la Wits Planetary Health Research, susține că o astfel de declarație ar putea schimba modul în care comunitatea internațională răspunde efectelor climatice asupra sănătății.
„O PHEIC ar cataliza un răspuns de sănătate publică mai echitabil și mai coordonat, acordând prioritate îngrijirii populațiilor afectate, consolidând supravegherea impacturilor și punând totodată bazele unei abordări de sănătate publică în ceea ce privește reducerea emisiilor”, a declarat acesta.
În viziunea autorilor, o eventuală PHEIC nu ar înlocui negocierile și mecanismele climatice existente prin Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC).
Dimpotrivă, aceasta ar completa procesul existent, punând sănătatea umană în centrul răspunsului internațional la criza climatică.
Potrivit autorilor scrisorii, o asemenea decizie ar putea permite OMS să formuleze recomandări cu termene precise și să consolideze colaborarea internațională în domenii precum finanțarea, supravegherea efectelor asupra sănătății, coordonarea răspunsului și sprijinirea populațiilor afectate.
Ideea centrală a apelului este că sistemele medicale trebuie să fie pregătite nu doar să trateze consecințele după apariția unei catastrofe climatice, ci și să anticipeze perioadele în care riscurile pentru sănătate cresc.
Datele Climate Impact Lab indică, de exemplu, că măsuri precum avertizările de căldură, centrele de răcorire, stațiile de hidratare, protecția lucrătorilor expuși la temperaturi ridicate și creșterea capacității sistemelor medicale pot contribui la reducerea riscului în timpul episoadelor de căldură extremă.
Autorii scrisorii cer OMS și statelor membre să acționeze înainte ca efectele să devină și mai greu de gestionat.
Apelul este adresat în special statelor membre, cărora cercetătorii le cer să susțină principiile echității și justiției, să pună sănătatea și bunăstarea oamenilor și a planetei printre priorități și să sprijine formarea unei coaliții pentru declararea unei PHEIC.
Pentru cercetători, miza nu este doar răspunsul la dezastrele care apar deja, ci și construirea unui sistem internațional capabil să protejeze oamenii înainte ca următorul val de căldură, incendiu, secetă sau inundație să producă noi victime.
Sursa științifică: Nicholas Brink et al., „Declare the climate crisis a Public Health Emergency of International Concern”, The Lancet, 2026. DOI: 10.1016/S0140-6736(26)01919-7.