Sistemul public de sănătate din România se confruntă cu o presiune financiară fără precedent, determinată de creșterea accelerată a costurilor cu tratamentele. Bugetul alocat medicamentelor a atins pragul de 26 de miliarde de lei, iar ritmul actual de cheltuieli riscă să blocheze accesul pacienților la terapii de ultimă generație.
Avertismentul vine chiar de la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În cadrul Aspen Healthcare Summit, conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele instituției, a atras atenția asupra unui dezechilibru major. Deși numărul pacienților crește moderat de la an la an, costurile explodează în ritm geometric.
România încearcă să ofere servicii medicale la standarde occidentale, însă cu resurse financiare mult inferioare statelor din vestul Europei. În timp ce pretențiile sistemului sunt de nivel european, finanțarea rămâne blocată la procente minime.
"Medicamentele înseamnă 26 mld. lei. În fiecare an, în ultimii 3-4 ani avem o creștere a bugetului medicamentelor de 4-5 mld. lei. Deja devine nesustenabil. Numărul pacienților tratați crește cu 30-40.000 de pe an, iar bugetul cu cheltuielile crește cu 5 mld. lei. Atâta vreme cât CASS rămâne la 10% și nu mai mult, spre 15% cum e în Germania, nu putem să avem pretenția să ținem pasul cu Germania", a explicat conf. dr. Horațiu Moldovan, în cadrul Aspen Healthcare Summit.
În acest context, oficialul a subliniat necesitatea unei reforme structurale a politicilor de preț. România nu mai poate amâna adaptarea la standardele actuale din industria farma.
"Putem să ne gândim la politica de preț și cea de ramsbursare. Suntem ancorați într-o realitate trecută și ar trebui să privim la modelele de bună practică", a adăugat președintele CNAS.
Consecința directă a acestui blocaj financiar o reprezintă decalajul uriaș dintre momentul în care un medicament inovator primește aprobare la nivel european și momentul în care acesta ajunge efectiv la bolnavii din România. Listele de compensare sunt actualizate cu mari întârzieri din cauza lipsei de fonduri.
"De ce în România unele dintre medicamentele inovative au o întârziere de 2-3 ani până în momentul în care intră pe rambursare...Nu avem acei 5 mld. în plus", a recunoscut deschis Horațiu Moldovan.
Pentru a evita un colaps financiar și pentru a asigura supraviețuirea bolnavilor cronici, CNAS propune o revizuire radicală a modului în care statul decontează terapiile. Mesajul transmis companiilor farmaceutice și producătorilor care investesc în cercetare este unul de cooperare pentru un sistem echitabil.
"Trebuie să regândim acest mecanism de rambursare astfel încât să fie sustenabil pentru FNUASS și să fie echitabil și pentru cei care oferiți pacienților prin inovare și cercetare acele medicamente care le salvează viața", a concluzionat președintele CNAS.