Tehnologia din spatele vaccinurilor anti-COVID aduce o voluție majoră în gestionarea cancerului infantil. Cercetătorii de la Universitatea de Medicină și Științe ale Sănătății RCSI au reușit să facă un pas istoric. Aceștia au prezentat primele dovezi preclinice care arată că un vaccin cu ARN mesager (mRNA) poate distruge celulele neuroblastomului, cea mai periculoasă formă de cancer solid care îi afectează pe cei mici.
Studiul a fost coordonat de Dr. Olga Piskareva, conferențiar în cadrul Departamentului de Anatomie și Medicină Regenerativă de la RCSI. Echipa sa a testat un vaccin experimental pe bază de mRNA, pe care l-a transportat în organism cu ajutorul unor purtători peptidici speciali.
Rezultatele pe modelele preclinice sunt extrem de promițătoare:
"Tehnologia vaccinului mRNA funcționează precum piesele de LEGO. Dacă combinăm piese diferite, putem adapta vaccinul la nevoile fiecărui pacient, cu o precizie chirurgicală.
Acest studiu-pilot demonstrează un potențial uriaș în dezvoltarea vaccinurilor anticancer pentru neuroblastom. El oferă o nouă speranță copiilor și familiilor care trec prin această suferință.
Suntem abia la începutul drumului, dar am trecut cu succes de prima bornă kilometrică", explică dr. Olga Piskareva, potrivit studiului publicat în revista Cell.
Neuroblastomul este o formă de cancer extrem de agresivă. Aceasta se dezvoltă din celulele nervoase imature și lovește, în principal, bebelușii și copiii de vârstă mică.
Deși protocoalele medicale au evoluat în ultimii ani, cazurile cu risc crescut sau cele în care boala revine rămân extrem de greu de tratat. Din acest motiv, neuroblastomul provoacă aproximativ 15% din totalul deceselor cauzate de cancer la copii.
În Irlanda, de exemplu, medicii diagnostichează anual între 5 și 10 cazuri noi, iar aproape 80% dintre pacienți nu răspund eficient la terapiile clasice din prezent.
Secretul acestei noi terapii stă în modul în care vaccinul își găsește ținta. Oamenii de știință au creat o strategie bazată pe nanoparticule peptidice, niște structuri minuscule care se asamblează singure.
Aceste particule au rolul de a recunoaște și de a ataca o proteină specifică numită Glypican 2 (GPC2), care se află pe suprafața celulelor de neuroblastom. Partea și mai bună este că proteina GPC2 apare și în structura altor tipuri de cancer. Astfel, noua metodă va putea fi adaptată pe viitor pentru o gamă mult mai largă de tumori solide.
Cea mai mare problemă apare atunci când neuroblastomul revine după primele cure de tratament. În această fază, cancerul dezvoltă o rezistență masivă la citostaticele și terapiile actuale, iar șansele de vindecare scad dramatic.
Tocmai din acest motiv, studiul de la RCSI reprezintă o piatră de temelie. Continuarea cercetărilor și trecerea la studiile clinice pe pacienți umani ar putea schimba definitiv destinele copiilor care luptă cu această boală cruntă.