Forumul Inovației în Sănătate 2025, organizat de ARPIM pe 29 octombrie la Palatul Parlamentului, a reunit oficiali de rang înalt, lideri ai organizațiilor de pacienți, medici, membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai industriei farmaceutice, într-un dialog strategic despre rolul inovației farmaceutice în dezvoltarea sistemului de sănătate din România.

Sub tema „Inovația farmaceutică: motor de competitivitate - România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative”, evenimentul a pus în centrul dezbaterii nevoia urgentă de reglementări eficiente, investiții sustenabile și parteneriate solide care să aducă tratamentele moderne mai aproape de pacienții români.

Nevoia de reglementări moderne și investiții sustenabile

În cadrul sesiunii plenare, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM, a prezentat situația actuală privind accesul pacienților români la medicamente inovatoare.

 „Avem un moment de oportunitate extraordinar. Vreau să supun atenției o evidență: progresul tehnologic din medicină este unul unic, iar viteza din ultimii 10-15 ani este uriașă. România nu poate rămâne în urmă, iar în acest sens avem câteva căi pe care le avem la îndemână. Una dintre ele este legată de modelele de bună practică, pe care trebuie să le adaptăm unui moment unic pe care România îl are și care se leagă de momentul digitalizării activelor de date, a abilității de a lua decizii informate în anii care urmează.”

El a subliniat că, prin sprijinul industriei farmaceutice, România poate reduce decalajul față de standardele europene de tratament, oferind pacienților terapii moderne și decizii medicale bazate pe dovezi. Totodată, a evidențiat trei direcții esențiale pentru îmbunătățirea accesului la inovație: introducerea terapiilor noi pentru bolile fără alternativă terapeutică, finanțarea sustenabilă a sistemului sanitar și utilizarea eficientă a resurselor disponibile.

Ministrul Sănătății, Dr. Alexandru Rogobete, a anunțat finalizarea noii metodologii privind modul de calcul al prețului medicamentelor, precum si al modului de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea noilor medicamente in sistemul de compensare, exprimându-și încrederea că actul normativ va fi adoptat până la sfârșitul anului. Totodată, a confirmat că se lucrează la crearea unui fond de inovație în sănătate, cu finanțare mixtă - buget de stat, fonduri europene și contribuții ale industriei.

Acces mai rapid și echitabil la inovație

Discuțiile au evidențiat barierele actuale în accesul pacienților la terapii moderne. Dr. Oussama Jabri, membru al Comitetului Director ARPIM și Director General Merck România, a subliniat că „un sistem de compensare fără finanțare dedicată nu înseamnă acces, ci doar o listă de așteptare”. Soluția propusă: parteneriate de tip public–privat, digitalizare și actualizarea predictibilă a listelor de medicamente compensate.

Vasiliki Tsagkaraki, Director General Boehringer Ingelheim România, a punctat că „legislaţia fără fonduri disponibile nu va avea ca finalitate o soluţie reală pentru accesul pacienţilor la medicamente inovative”. Ea a pledat pentru utilizarea expertizei industriei în anticiparea nevoilor de finanțare ale sistemului de sănătate.

Farm. Elena Brodeală, vicepreședinte ANMDMR, a anunțat că din 2026 va intra în vigoare noua metodologie de evaluare a tehnologiilor medicale, aliniată standardelor UE, menită să reducă timpul de evaluare și să accelereze accesul.

Un moment esențial a fost semnarea unui Memorandum de colaborare între Ministerul Sănătății, ARPIM și principalele organizații de pacienți - un pas major spre un sistem de sănătate cu un cadru legislativ predictibil și centrat pe pacient.

Valorizarea inovației și finanțarea sustenabilă

Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, a evidențiat necesitatea asigurărilor complementare de sănătate pentru reducerea poverii cheltuielilor „din buzunar” ale pacienților: „Suntem într-un moment în care echilibrul bugetar al CNAS poate permite implementarea unor politici de sănătate moderne”.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a completat această perspectivă declarând că „inovația salvează vieți, dar ea trebuie să fie accesibilă” întrucât accesul întârziat la terapii inovatoare poate însemna „vieți pierdute” și a cerut un parteneriat solid cu industria pentru a transforma inovația în realitate clinică.

Frank Loeffler, vicepreședinte ARPIM și Director General Roche România, a evidențiat rolul pe care îl poate juca industria farmaceutică în crearea unui sistem de sănătate sustenabil, modern și orientat spre performanță, pledând, totodată, pentru o alocare responsabilă a resurselor și actualizarea periodică a listelor de medicamente compensate.

“Dacă nu se alocă bani pentru aceste lucruri care ţin de prevenţie, costurile cu sănătatea se majorează considerabil”, a afirmat vicepreşedintele ARPIM.

Științele vieții: un domeniu strategic pentru România și Europa

Dr. Claudiu Cheleș, vicepreședinte ARPIM și Director General Gilead Sciences România, a evidențiat impactul pozitiv al adoptării Strategiei naționale a studiilor clinice.

 „Efectele sunt vizibile: o triplare a studiilor clinice și a numărului de pacienți incluși este estimată pentru 2026, o investiție eficientă care poate aduce 150 de milioane de euro anual”.

Potrivit acestuia, modernizarea industriei farmaceutice „poate fi un motor de competitivitate și creștere economică și socială”, dar acest lucru depinde de stabilitatea legislativă și de predictibilitatea fiscală.

Marcelo Pascual Morales, Director General MSD România, a transmis că România are șansa de a deveni un hub regional de cercetare în domeniul științelor vieții.

“Este vorba de predictibilitate și sustenabilitate. Avem nevoie să facem România atractivă pentru investiții și cred că avem o tensiune între urgențele pe termen scurt - mortalitatea pacienților este ridicată deoarece timpul până au acces la noi terapii este lung - și țintele pe termen scurt și mediu - să creezi un hub al inovației aici, în România”.

Industria farmaceutică, pilon strategic pentru România – direcții pentru viitor

Evenimentul s-a încheiat cu o sinteză a direcțiilor concrete asumate: reglementări moderne, finanțare sustenabilă, parteneriate public-privat și valorizarea inovației ca prioritate națională.

Dr. Radu Rășinar a rezumat cele trei direcții strategice esențiale pentru îmbunătățirea accesului la medicamente inovative: accesul la terapii fără alternativă, finanțarea predictibilă și utilizarea eficientă a resurselor.

Dan Zaharescu, director executiv ARPIM, a subliniat că fiecare investiție în cercetare și dezvoltare aduce speranță și soluții reale pentru pacienți, România având șansa să transforme întârzierea într-un avantaj competitiv.

 Date-cheie prezentate în cadrul Forumului:

• 828 zile - întârzierea medie în România pentru compensarea medicamentelor inovatoare (față de 578 zile media UE)
• 170 de indicații medicale noi așteaptă accesul în România, din care 94 nu au alternativă terapeutică
• 75 milioane euro - potențiale economii anuale prin tratament și diagnostic precoce în afecțiuni cardiovasculare
• Industria farmaceutică: contribuție de aproximativ  5% din PIB, peste 6 miliarde lei la bugetul de stat din taxe, zeci de mii de locuri de muncă susținute direct și indirect.