EXCLUSIV Sistemul de sănătate în criză. Prof. univ. dr. Alexandru Rafila: Trebuie să iei măsuri care pot fi nepopulare

Sistemul de sănătate se confruntă în prezent cu o serie de provocări complexe, generate atât de limitările economice, cât și de nevoia urgentă de adaptare la noile tehnologii și medicamente inovative. Într-un context global în care cheltuielile pentru sănătate cresc mult mai rapid decât veniturile, găsirea unor soluții echilibrate devine esențială pentru asigurarea accesului tuturor pacienților la servicii medicale de calitate.

În cadrul conferinței „HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării”, prof. univ. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, a explicat situația actuală și a oferit perspective asupra modului în care poate fi gestionată această criză.

"Situația economică actual nu cred că poate oferi soluții miraculoase. Cred că trebuie găsit un echilibru între politicile preventive și cele de servicii medicale, inclusiv medicamente sau tehnologii medicale inovative la care trebuie să aibă acces pacienții.

Discutăm formal multe lucruri care nu țin neaparat de eficiența sistemului de sănătate. Suntem într-o situație de criză care poate să fie benefică sistemului de sănătate, pentru că atunci când ai o situație de criză trebuie să iei anumite măsuri care pot să fie nepopulare, dar care pe termen mediu sau lung duc la o eficientizare a activității, care are nevoie de resurse suplimentare", a declarat prof. univ. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate, Camera Deputaților, în cadrul conferinței "HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării", organizată de trustul  DC News Media Group.

Citește și

Rafila: Plătim foarte mult pentru servicii medicale. Piramida serviciilor arată ciudat în România

Creșterea cheltuielilor depășește veniturile în sănătate

Prof. Rafila a subliniat un aspect important legat de finanțarea sistemului sanitar.

"L-am auzit pe domnul prim-ministru Bolojan spunând că veniturile din sistemul de sănătate au crescut cu 17% și cheltuielile au crescut cu 23%. De ce vă spun lucrul acesta? Pentru că este important. Acesta este, de fapt, un simptom care apare în toate țările. Creșterea economică rămâne întotdeauna, ca procent, în urma creșterilor cheltuielilor din sănătate.

Dacă facem un salt peste Ocean, vedem că, în SUA, țară cu cea mai avansată economie și cu cel mai mare PIB, cheltuielile pentru sănătate - atât directe, cât și indirecte - reprezintă 19% din PIB. Deci de trei ori mai mult aproape decât cheltuielile pentru înarmare. 

Mai mult decât atât, există în continuare zeci de milioane de persoane care nu au acces la servicii de sănătate. Sigur, nu are rost să facem comparații, dar acest mecanism prin care creșterea cheltuielilor este mai mare decât posibilitățile de finanțare suplimentară nu este un mecanism care, din punct de vedere economic, să fie viabil. Și nu are legătură cu nimic altceva decât cu mecanismul economic care ține de finanțare", a declarat prof. univ. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate, Camera Deputaților, în cadrul conferinței "HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării", organizată de trustul media DC News Media Group.

Citește și

Doar 35% dintre români plătesc asigurări de sănătate. Rafila: Oamenii fac împrumut pentru tratament!

Finanțarea sănătății, provocare construită în timp

Finanțarea sistemului de sănătate reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale momentului, cu efecte directe asupra accesului pacienților la tratamente moderne și medicamente inovative. Dezechilibrul dintre numărul plătitorilor de contribuții și beneficiari, combinat cu modificările legislative din ultimii ani, a dus la o presiune tot mai mare asupra bugetului destinat sănătății. 

"Indiferent dacă vorbim despre afecțiuni, de boli rare, că discutăm de medicamentele inovative, discutăm, de fapt, despre posibilitatea de a finanța aceste lucruri. Ele se pot finanța dacă există o politică înțeleaptă, care să aducă și bani noi în sistem. Și chestiunea asta încă n-a fost discutată - doar pe un palier, pe creșterea contributivității. Era de așteptat să se întâmple acest lucru. Șase milioane de plătitori pentru 16 milioane de beneficiari era o disproporție evidentă. Ea a fost construită-n timp, nu a fost făcută nici anul trecut sau acum doi ani.

A început în 2008, când s-a redus contribuția de sănătate de la 14% la 10%. 14% este în majoritatea țărilor din UE, inclusiv în Germania. Tot atunci, s-au ridicat și plafoanele de la farmacii încât să genereze, la urmare a situației economice și a intervenției FMI, introducerea taxei de clawback. Deci atunci a început problema", a mai subliniat acesta.

Citește și

Alexandru Rogobete, despre reducerea posturilor din spitale

Necesitatea reformelor și a asigurărilor private în sănătate

Pe măsură ce costurile serviciilor medicale cresc anual, iar noile medicamente și tehnologii adaugă presiune bugetului de sănătate, este nevoie urgentă de o gestionare eficientă a resurselor. 

"E clar că, an de an, ridicându-se baza de productivitate și procentul fiind tot mai mic, alături de introducerea de noi medicamente, tehnologii, creșterea costurilor unor activități etc., s-a ajuns la o situație care trebuie, în momentul de față, să fie gestionată. (...) Trebuie, în mod clar, o încurajare a asigurărilor private de sănătate care, într-o țară model - Franța - reprezintă circa 20% din asigurările private din totalul cheltuielilor din Sănătate", a adăugat fostul ministru al Sănătății.

Vezi mai multe în VIDEO: