EXCLUSIV Finanțarea și blocajele care pun în pericol tratamentele din România. Răzvan Prisada (ANMDMR): Pentru pacient efectul este același

Sistemele de sănătate consumă resurse financiare considerabile și, în nicio țară, acestea nu sunt auto-finanțabile exclusiv. Menținerea unui echilibru între sursele de finanțare și nevoile reale de cheltuieli reprezintă o provocare majoră pentru sustenabilitatea sistemului.

"Sistemele de sănătate consumă bani. Sistemele de sănătate nu sunt nicăieri auto-finanțabile exclusiv. Sustenabilitatea care depinde de acest echilibru este greu de menținut între sursele de finanțare și nevoia de cheltuieli.

În cazul nostru vorbim de servicii și medicamente. Fondurile au crescut în mod constant în ultimii ani. Au fost mulți ani la rând în care nu s-a întâmplat nimic. În care nu a existat nicio actualizare de listă.

Blocajele din 2008 și 2010 au dus la cea mai mare criză pe care am avut-o și care a afectat o perioadă mai mare de trei ani. Sperăm ca acest lucru să fie prevenibil.

Aparenta criză pe unele produse se dovedește, de cele mai multe ori, a nu fi o criză autentică. Dacă din punctul de vedere al Agenției Naționale a Medicamentului verificăm și încercăm să facem toate demersurile pentru a avea disponibile toate produsele în piață, dacă blocajul apare la nivel de distribuitor/furnizor/farmacie, pentru utilizator, respectiv pentru pacient efectul este același.

Poate nu are la dispoziție tratamentul de care are nevoie și fiind o aparentă criză generată de o situație la nivel de productor", a explicat  Răzvan Mihai Prisada, Președinte Agenția Naționala a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în cadrul conferinței cu titlul ”Health Forum II. HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării", organizate de DC News Media Group.

Costuri neprevăzute din hotărâri judecătorești

Un alt factor care afectează eficiența finanțării îl reprezintă sumele plătite ca urmare a deciziilor definitive ale instanțelor, care obligă autoritățile să deconteze tratamente fie aprobate, dar care nu au fost încă incluse în lista oficială de rambursare, fie tratamente utilizate off-label.

"Există niște sume destul de consistente care sunt cheltuite pentru achitarea deciziilor definitive date de instanță care obligă autoritățile la decontarea de tratamente fie aprobate, dar care nu au intrat în rambursarea propriu-zisă, fie unele dintre ele în utilizarea off-label, iar aceste sume trebuie luate în calcul pentru că sunt pierderi.

Acei bani ar putea fi utilizați mult mai eficient. Sunt sume care se alocă și ar putea fi alocate pentru susținerea decontărilor rambursărilor în condiții legale", a mai explicat  Răzvan Mihai Prisada, Președinte Agenția Naționala a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, în cadrul conferinței cu titlul ”Health Forum II. HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării", organizate de DC News Media Group.

Vezi mai multe în VIDEO: