România pierde zeci de milioane de euro din cauza bolilor prevenibile, are o populație în curs de îmbătrânire și o rată a mortalității prevenibile cu 70% mai mare decât media UE. Soluția? Investiția în prevenție.
Economia României a înregistrat o evoluție pozitivă în ultimul deceniu, însă se confruntă acum cu provocări majore care pun presiune pe sustenabilitatea fiscală și pe sistemul de sănătate.
Deficitul ridicat, îmbătrânirea populației și povara bolilor transmisibile și netransmisibile generează pierderi economice semnificative și rate de mortalitate prevenibilă mult peste media europeană.
În acest context, accentul pe prevenție și integrarea acesteia ca investiție în planurile fiscale și de sănătate devine esențial pentru viitorul României, atât din perspectivă economică, cât și socială.
"Economia României a avut o perioadă bună în ultimii 10 ani. Am văzut o creștere economică, dar suntem într-un moment în care ne confruntăm cu o serie de provocări majore care amenință sustenabilitatea fiscală, dar și cea a sistemului de sănătate.
Am discutat despre cancerul de col uterin și aș menționa pierderile la nivelul economiei. 44 de milioane de euro pierderi economice înregistrate în România din cauza deceselor cauzate de infecția cu HPV. Cred că este important să avem în continuare Ministerul Finanțelor ca partener de dialog în ceea ce privește măsurile pe care le luăm.
Vreau să salut abordarea Ministerului Sănătății, aceea de eficientizare a modalității în care este alocată finanțarea în sănătate și trecerea de la abordarea reactivă din trecut, la o abordare proactivă asupra acestor provocări cu care noi ne confruntăm.
Ce poate fi făcut în ceea ce privește finanțarea prevenției? Eu v-aș supune atenție următorul aspect: la nivel european avem un nou cadru de guvernață economică european, avem o oportunitate noi, ca țară, ca în planul fiscal structural pe termen mediu să introducem prevenție ca investiție.
Cred că există și avantaje ca țară, pentru o flexbilizare fiscală extinsă, de până la 7 ani, în care trebuie să atingem ținta de deficit, ceea ce cred că ne poate da și nouă un spațiu de manevră în ceea ce privește alocărie financiare în sănătate.
În plus, tot la nivel european, Comisia Europeană a menționat faptul că vor exista acțiuni comune în continuare pentru prevenție. Am văzut o acțiune comună dedicată prevenirii cancerelor evitabile prin vaccinare, un proiect coordonat de OCDE. Sper că și România va fi parte din acest demers", a declarat Raluca Sîmbotin, Policy Lead, MSD România, în cadrul dezbaterii DC Media Group - HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate.
Finanțarea pentru prevenție nu este suficientă, fiind nevoie de o mobilizare mai largă care să implice, pe lângă medicii de familie, specialiști, asistenți comunitari, farmaciști, autorități și ONG-uri. Exemplele de bune practici din Cluj (30%), București (28,5%) și Timiș (17%), unde rata de vaccinare anti-HPV depășește media națională de 12%, arată că implicarea comunității poate crește eficiența campaniilor de prevenție și vaccinare.
"Finanțarea nu este suficientă! Fac apel la extinderea acestei echipe care se ocupă de prevenție. Bineînțeles că medicii de familie joacă un rol important, dar trebuie să aducem alături și comunitatea medicală formată din alți specialiști, poate și asistenții medicali comunitari, generali, farmaciștii, autoritățile locale, cele județene, ONG-uri.
Raportându-mă la situaia vaccinării anti-HPV, am în minte câteva exemple de bune practici:
Peste media de 12% de la nivel național!
În aceste orașe am văzut o mobilizare a comunității. Eu cred că aceste modele putem să le replicăm în țară, această mobilizare a întregii comunități mi-ar plăcea să o văd în întreaga țară", a mai spus Raluca Sîmbotin, Policy Lead, MSD România.
