Din 5 milioane de femei eligibile, doar 600.000 s-au prezentat la screeningul de col uterin în șase ani, un eșec masiv ascuns sub fațada succesului european.
Prevenția în sănătate rămâne o provocare majoră în România, unde lipsa unei culturi a prevenției împiedică eficiența programelor naționale, atrage atenția prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate, organizată de DC Medical și DC News.
"Prevenția înseamnă că o populație, un popor ar trebui să aibă o cultură a prevenției. În România nu există o cultură a prevenției. Degeaba o să facem noi tot felul de programe, o să ne dorim să ajungem la o anumită acoperire prin screening, prin vaccinare, prin alte tipuri de intervenții dacă nu există o cultură a prevenției.
Fără o cultură a prevenției nu o să avem succes. E vorba de screeningul de cancer de col uterin. A fost un program care a durat vreo 6 ani, la nivel național. Populația țintă a fost în jur de 5 milioane de femei eligibile și în decurs de 5 ani, aceste femei ar fi trebuit să participe la screening", a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Președinte Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate”, la DC Medical și DC News.
Deși programul național de screening prin testul Babeș-Papanicolau a fost prezentat ca un succes la nivel european, realitatea arată că doar 600.000 de femei au participat în șase ani, mult sub ținta de 5 milioane. Prof. univ. dr. Alexandru Rafila atrage atenția că lipsa informării populației și reticența medicilor de familie împiedică progresul real al prevenției.
"Prin testul Babeș Papanicolau existau resurse financiare, dar "performanța" a fost de 100.000 de femei pe an, în loc de un milion de femei pe an, în medie. Nu are importanță că am reușit să facem screening la 600.000 de femei în 6 ani, în loc de 5 milioane de femei.
Am asistat la prezentarea programului, care a fost prezentat ca un mare succes și de reprezentanții Comisiei Europene. Nu am reușit mai mult pentru că femeile nu s-au prezentat, nu erau informate, medicii de familie erau reticenți și nu putem să progresăm în mod relevant", a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Președinte Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate”, la DC Medical și DC News.
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila atrage atenția că screeningul și vaccinarea nu pot funcționa fără educație și informare adecvată. Lipsa unei culturi a prevenției se reflectă în participarea redusă la programele de screening și în acoperirea scăzută a vaccinării anti-rujeolică, unde doar 60% dintre copii primesc a doua doză, situație ce generează cel mai mare număr de cazuri și decese, fiind o preocupare la nivel european.
"Acum se vrea o strategie națională de screening. Screeningul în sine nu este obiectul unei strategii, ci este rezultatul unui tip de educație care se adresează oamenilor și trebuie să ne gândim cui se adresează. E o componentă care trebuie abordată în mod serios cu Ministerul Educației. Dacă nu se va face acest lucru, va duce la eșecul acestor programe de screening.
Lucrul acesta afectează și programele de vaccinare. Acoperirea vaccinală e foarte slabă, care există la vaccinarea anti-rujeolică. Doza a doua la doar 60% dintre copiii eligibili. Avem cel mai mare număr de cazuri, cel mai mare număr de decese. Reprezintă o preocupare inclusiv la nivelul UE", a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Președinte Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților, în cadrul conferinței ”HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate”, la DC Medical și DC News.
