Suntem la coada Europei la speranța de viață sănătoasă și mortalitate prematură. Un nou studiu arată însă că fiecare leu investit în prevenție ar putea aduce înapoi în economie mult mai mult decât costă.
România alocă sub 3% din buget pe prevenție, doar 24 euro pe locuitor, mult sub media UE.
Un studiu realizat recent despre investițiile în prevenție și infrastructura medicală din România arată o imagine îngrijorătoare a sistemului sanitar. Analiza a luat în considerare doi indicatori esențiali pentru calitatea serviciilor medicale: mortalitatea prevenibilă și tratabilă (mortalitatea prematură) și speranța de viață sănătoasă după pensionare.
România se află la coada clasamentului Uniunii Europene la ambii indicatori, ceea ce reflectă nivelul scăzut al cheltuielilor raportate la PIB și structura dezechilibrată a acestora - cu accent pus pe tratamente spitalicești, în detrimentul prevenției și al ambulatoriului. Studiul subliniază și problemele de distribuție a infrastructurii medicale: în zonele cu populație îmbătrânită, unde nevoia de servicii este mai mare, există mai puține paturi de spital, ceea ce creează dificultăți de acces la tratament.
''Totul a plecat de la un studiu pe care noi l-am realizat, referitor la investițiile în prevenție și la infrastructura medicală din România. Am zis care ar fi cei mai importanți indicatori la care ar trebui să ne uităm când vrem să vedem calitatea sistemului medical dintr-o țară.
Și am zis că mortalitatea prevenibilă și tratabilă, adică mortalitatea prematură ar fi unul din indicatori. Și al doilea ar fi speranța de viață sănătoasă după pensionare. Nu mai vorbim în termeni de speranță de viață, ci doar speranță de viață sănătoasă.
Ne-am uitat cum arată structura cheltuielilor din sistemul medical. La prima fază, când ne-am uitat la speranța de viață și mortalitatea prematură stăm destul de rău. Suntem la coada clasamentului Uniunii Europene. Asta e o consecință a cheltuielilor, pentru că stăm foarte rău la capitlul cheltuieli raportat la PIB.
După ce n-am uitat la structura cheltuielilor, ne-am dat seama că o mare parte, mult prea mare parte, se duc pe tratamentele spitalicești, față de prevenție și ambulatoriu.
Ne-am uitat apoi la modul în care este repartizată, distribuită, infrastructura medicală în România și aici, cumva, cred că este o problemă a modului în care se uită autoritățile.
Pornim de la modul în care sunt distribuite paturile de spital. Dacă vă uitați la corelația lor cu populația, sunt distribuite cum trebuie, este o corelație pozitivă. Noi am zis, ok, raportat la populație sunt distribuite, dar dacă ne uităm la populația îmbătrânită, că ea are nevoie de spitalizare, observăm o corelație negativă. Adică județele unde ai populație îmbătrânită mai multă, acolo ai și lipsă de paturi de spital. Asta e o problemă de accesibilitate la tratament.
Cam cât ar costa dacă am forța puțin atât prevenția, vaccinarea, cât și screening-ul, cât să ajungem la media UE.
Aceasta devine, de fapt, povestea. Anume că această forțare a creșterii cheltuielilor, pentru că nu există posibilitatea de a muta banii din tratamente în prevenție, oamenii care au nevoie de tratament nu pot rămâne fără tratament pentru ca noi să alocăm banii pentru prevenție. După ce am modelat aceste costuri, am ajuns la concluzia că pe termen de 10 ani o să avem deja un beneficiu net - veniturile care se încasează la stat + creșterea de productivitate ajung să devanseze costurile creșterilor cheltuielilor pentru prevenție.
Vestea bună este că noi suntem foarte jos, deocamdată, pe curba randamente. Investițiile pe care noi le facem acum în prevenție - acea sumă de bani pe care o face România vs. Germania sau Franța - aduce randamente mult mai mari în România. Avem un punct bun de pornire", a declarat Vlad Nerău, Expert, Academia de Studii Economice din București, în cadrul dezbaterii DC Media Group - HEALTH FORUM III: Prevenția nu e cheltuială, ci investiție în sănătate.
Concluzia cercetării este că investițiile în prevenție, vaccinare și screening ar aduce beneficii nete pentru stat și societate pe termen de zece ani, prin creșterea productivității și a veniturilor bugetare. Mai mult, România se află acum într-un punct favorabil, în care fiecare leu investit în prevenție produce randamente mult mai mari decât în statele dezvoltate din UE.
