De ce explodează numărul cazurilor de cancer de colon

În ultimii ani, comunitatea medicală observă un fenomen îngrijorător: cancerul de colon afectează oameni din ce în ce mai tineri. Deși mulți dintre noi suntem obsedați de cifre, calorii, proteine sau grame de grăsime, realitatea este că ignorăm cel mai important sistem de apărare al organismului, și anume bariera intestinală.

Capcana caloriilor și neglijarea intestinului

Ne-am transformat corpul într-un tabel Excel de calcul al macronutrienților, dar am uitat complet de "armata" care ne protejează de boli. Intestinul nu este doar un simplu tub digestiv, ci o barieră complexă formată din celule unite prin joncțiuni strânse.

"Intestinul nostru nu este doar o parte a tubului digestiv, ci o barieră formată din celule unite numite joncțiuni strânse. Un studiu recent arată că degradarea acestor proteine este primul pas spre boală", a explicat dieteticianul Alina Tănăsache, pe pagina sa de Facebook.

Procesul prin care corpul intră în stare de inflamație

Atunci când dieta este bogată în alimente ultra-procesate și facem abuz de antibiotice, declanșăm o reacție în lanț periculoasă:

• Disbioza intestinală: Bacteriile nocive se înmulțesc și atacă stratul protector de mucus.
• Permeabilitatea intestinală: Joncțiunile cedează, iar toxinele (lipopolizaharidele) pătrund în țesut.
• Translocarea microbiană: Microbii ajung în zone unde nu au ce căuta, fapt care activează "alarma" sistemului imunitar.

Odată ce această barieră este alterată, corpul rămâne într-o stare de inflamație continuă. Această inflamație "hrănește" celulele precanceroase și le oferă semnalele necesare pentru a se divide necontrolat.

Fibrele, "salariul" zilnic pentru bacteriile intestinale

Dacă atenția ta se concentrează doar pe "ce să eviți", s-ar putea să ai o abordare incompletă. Secretul sănătății pe termen lung stă în aportul zilnic de fibre. Acestea nu sunt doar pentru tranzit, ci reprezintă hrana esențială pentru microbiotă.

"Când mănânci doar proteine și grăsimi, bacteriile tale bune "mor de foame". În disperare, aceste bacterii încep să consume singura lor sursă de hrană rămasă, adică propriul tău strat de mucus protector. Practic, intestinul tău începe să se autodistrugă pentru că nu îi oferi "salariul" zilnic sub formă de fibre", mai explică dieteticianul Alina Tănăsescu.

Câte fibre trebuie să consumăm

• Sub 15g de fibre pe zi: Zona Roșie. Bariera intestinală este, cel mai probabil, compromisă. Fără "salariul" lor zilnic, bacteriile încep să îți consume propriul strat de mucus, lăsând calea liberă inflamației cronice și bolilor.
• Între 25 și 30g de fibre pe zi: Nivelul de supraviețuire. Te afli la un prag de întreținere minimă. Este cantitatea care îți menține sistemul digestiv pe linia de plutire, dar fără a oferi un scut real împotriva agresiunilor moderne.
• Peste 35g de fibre pe zi: Scutul de protecție activă. Acesta este momentul în care începe regenerarea. La acest nivel, forțezi producția de butirat, acidul gras care repară ADN-ul și blochează activarea căilor precanceroase.

Soluții moderne și medicina de precizie

Știința actuală nu se mai oprește doar la recomandări generale. Medicina de precizie discută acum despre analize complexe ale acizilor grași cu lanț scurt și despre modularea microbiotei prin tehnici avansate, precum transplantul de microbiotă fecală sau utilizarea fibrelor specifice care forțează producția de butirat.

Butiratul este un acid gras esențial care "repară" ADN-ul și previne apariția tumorilor, însă acesta apare doar în urma fermentării fibrelor de către bacteriile bune.

"Dacă Hipocrate spunea că "toate bolile încep în intestin", știința modernă ne demonstrează că tot acolo începe și vindecarea", mai explică dieteticianul Alina Tănăsache.