Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Sydney sugerează că schimbările alimentare pot influența rapid vârsta biologică.
Deși două persoane pot avea aceeași vârstă cronologică, organismul lor poate funcționa foarte diferit. Aici intervine conceptul de „vârstă biologică”, un indicator care arată cât de „uzat” este corpul din punct de vedere fiziologic.
Aceasta este influențată de factori precum inflamația, metabolismul, sănătatea inimii și stilul de viață, inclusiv alimentația. În mod ideal, vârsta biologică ar trebui să fie egală sau chiar mai mică decât vârsta reală.
Pornind de la această idee, cercetătorii australieni au vrut să afle dacă schimbările alimentare pot modifica rapid biomarkerii asociați îmbătrânirii.
Studiul, publicat în revista științifică Aging Cell, a inclus 104 adulți sănătoși, cu vârste între 65 și 75 de ani, participanți la programul „Nutrition for Healthy Living”, conform Medical News Today.
Participanții au fost împărțiți aleatoriu în patru grupuri alimentare:
Toate regimurile alimentare aveau aceeași proporție de proteine, aproximativ 14% din aportul caloric, însă diferau prin cantitatea de grăsimi și carbohidrați.
Important este că sursele de carbohidrați nu proveneau din produse ultraprocesate sau dulciuri, ci din alimente minim procesate, bogate în fibre și nutrienți.
După doar patru săptămâni, participanții care au redus grăsimile și au consumat mai multe alimente vegetale au prezentat cele mai mari scăderi ale estimărilor de vârstă biologică.
Cea mai semnificativă îmbunătățire a fost observată în grupul care a urmat dieta omnivoră bogată în carbohidrați complecși și săracă în grăsimi.
În schimb, participanții care au continuat să consume o dietă bogată în grăsimi și apropiată de stilul alimentar obișnuit au avut modificări minime ale biomarkerilor.
Cercetătorii au măsurat markeri inflamatori și cardiovasculari, inclusiv proteina C-reactivă, înainte și după intervenția alimentară.
Autorii studiului spun că rezultatele arată cât de repede poate răspunde organismul la modificările alimentare.
Totuși, ei avertizează că nu se poate afirma încă faptul că dieta „inversează” îmbătrânirea.
„Este dificil să se distingă dacă schimbările observate reflectă efectele imediate ale alimentației asupra organismului sau o încetinire reală și durabilă a procesului de îmbătrânire”, au explicat cercetătorii.
Cu alte cuvinte, biomarkerii s-au îmbunătățit rapid, însă nu se știe dacă efectele se mențin pe termen lung.
Dung Trinh, medic internist la MemorialCare Medical Group, spune că rezultatele sunt încurajatoare, dar trebuie interpretate cu prudență.
Potrivit specialistului, studiul nu încurajează consumul de produse rafinate sau dulciuri, ci evidențiază importanța carbohidraților de calitate.
„Carbohidrații din legume, leguminoase, fructe și cereale integrale sunt complet diferiți de cei proveniți din băuturi zaharoase și produse ultraprocesate”, a explicat medicul.
El consideră că sunt necesare studii mai lungi, de cel puțin 6-12 luni, pentru a vedea dacă beneficiile observate persistă.
Și Claire Burum, dieteticiană verificată de Doctify, consideră rezultatele „promițătoare”, însă avertizează că markerii biologici nu reprezintă automat dovada unei vieți mai lungi.
Specialista spune că studiul întărește totuși ideea că procesul de îmbătrânire este sensibil la ceea ce mâncăm.
„Concluzia practică nu este «mâncați mai mulți carbohidrați», ci alegeți carbohidrați de calitate, minim procesați, în cadrul unei diete echilibrate”, a explicat Burum.
Ea subliniază că cele mai solide dovezi pentru o îmbătrânire sănătoasă susțin în continuare alimentația bazată pe:
Chiar dacă studiul a avut o durată scurtă, concluziile sale adaugă încă o piesă importantă în puzzle-ul îmbătrânirii sănătoase.
Pentru cercetători, mesajul este clar: organismul reacționează mai repede decât credem la ceea ce punem în farfurie. Iar alegerile alimentare zilnice ar putea influența nu doar greutatea sau energia, ci și ritmul în care îmbătrânim.
