Orezul gătit poate provoca toxiinfecție dacă este răcit și păstrat greșit. Problema nu este reîncălzirea, ci timpul petrecut la temperatura camerei.
Orezul gătit poate fi consumat în siguranță și a doua zi, dar numai dacă a fost răcit rapid și păstrat corect. Riscul nu este produs de reîncălzirea în sine, ci de modul în care orezul a fost lăsat să se răcească și depozitat.
Orezul crud poate conține spori ai bacteriei Bacillus cereus. Sporii pot supraviețui fierberii, iar dacă mâncarea rămâne prea mult timp la temperatura camerei, bacteria se poate înmulți și poate produce toxine.
Orezul trebuie răcit cât mai repede
Orezul rămas după masă trebuie pus la frigider cât mai repede, ideal în cel mult o oră de la preparare.
Răcirea poate fi accelerată prin împărțirea mâncării în porții mici și așezarea ei în recipiente puțin adânci. Orezul nu trebuie lăsat să se răcească timp îndelungat în oală, în aparatul de gătit sau pe blatul din bucătărie.
Recomandările Food Standards Agency prevăd consumarea orezului refrigerat în cel mult 24 de ore.
Cu cât orezul rămâne mai mult la temperatura camerei, cu atât crește probabilitatea ca bacteriile să se înmulțească sau să producă toxine.
Reîncălzirea nu distruge întotdeauna toxinele
Orezul trebuie reîncălzit până când este fierbinte și produce abur în întreaga cantitate, nu doar la marginea vasului.
Mâncarea trebuie amestecată în timpul încălzirii la cuptorul cu microunde, deoarece pot exista zone reci în care temperatura nu crește suficient.
Orezul nu trebuie reîncălzit de mai multe ori. În cazul orezului cumpărat de la restaurant sau livrat, riscul este mai greu de evaluat, deoarece acesta ar fi putut fi deja gătit, răcit și reîncălzit înainte de servire.
Mirosul nu arată dacă mâncarea este sigură
Orezul contaminat poate arăta și mirosi normal. Bacteriile sau toxinele care produc îmbolnăvirea nu pot fi identificate întotdeauna prin gust ori miros.
Toxiinfecția cu Bacillus cereus poate provoca greață, vărsături, crampe abdominale și diaree. Simptomele apar, de regulă, la câteva ore după consum.
Copiii mici, persoanele vârstnice, femeile însărcinate și pacienții cu imunitatea slăbită pot fi mai vulnerabili la complicațiile toxiinfecțiilor alimentare.