Insomnie, anxietate, schimbări bruște de dispoziție, balonare sau chiar probleme de memorie. Multe femei cred că sunt epuizate sau că suferă de depresie, însă medicii atrag atenția că aceste manifestări pot ascunde perimenopauza.
Pentru multe femei, menopauza nu începe cu dispariția menstruației, ci cu o serie de simptome misterioase care apar cu ani înainte și care sunt adesea puse pe seama stresului, a vârstei sau chiar a unor afecțiuni psihice.
Balonarea, insomnia, iritabilitatea, anxietatea, schimbările emoționale sau senzația că „nu mai ești tu” pot apărea încă de la sfârșitul anilor 30 sau începutul anilor 40. Cu toate acestea, numeroase paciente primesc tratamente pentru depresie sau anxietate fără ca medicii să ia în calcul o cauză hormonală.
Exact asta i s-a întâmplat și lui Karen Cummings. A crezut că are nevoie de antidepresive, însă problema era cu totul alta.
În jurul vârstei de 40 de ani, Karen a observat că menstruațiile nu mai erau la fel ca înainte. În locul simptomelor ușoare cu care era obișnuită, au apărut balonarea, schimbările bruște de dispoziție și senzația că este permanent copleșită.
Primul medic i-a sugerat un tratament cu antidepresive.
Însă Karen simțea că simptomele aveau legătură cu ciclul menstrual.
„Nu sunt deprimată. Folosesc metoda contraceptivă nepotrivită”, și-a spus ea atunci, conform The Guardian.
După ce și-a schimbat medicul, explicația a venit rapid. Nu avea nevoie de antidepresive, ci de o metodă contraceptivă adaptată noii etape hormonale prin care trecea. Schimbarea tratamentului i-a ameliorat simptomele.
„Era un lucru atât de simplu”, povestește ea.
Dr. Brittanny Keeler, medic obstetrician-ginecolog din Buffalo, New York, spune că vede frecvent paciente care ajung la cabinet complet derutate.
„Parcă ai cădea de pe o prăpastie. Ele nu înțeleg ce se întâmplă cu ele”, explică medicul.
Problema este că multe femei sunt sfătuite să aștepte până când menstruația dispare complet înainte de a primi tratament, deși simptomele pot începe cu șapte până la zece ani mai devreme.
Potrivit specialistei, în jurul vârstei de 45 de ani se observă o creștere importantă a prescrierii antidepresivelor.
„Multe femei nu primesc tratamentul de care au cu adevărat nevoie”, avertizează aceasta.
Specialiștii subliniază că medicamentele pentru depresie și anxietate sunt utile atunci când există o indicație clară, însă ele nu rezolvă fluctuațiile hormonale caracteristice perimenopauzei și nu ar trebui prescrise automat fără o evaluare completă.
În Statele Unite, vârsta medie la instalarea menopauzei este de aproximativ 51 de ani.
Însă perimenopauza, perioada de tranziție către menopauză, poate începe încă din jurul vârstei de 40 de ani, uneori chiar de la sfârșitul deceniului al patrulea de viață.
În această etapă, ovarele continuă să funcționeze, însă într-un mod imprevizibil.
„Ele eliberează estrogen, dar nu mai răspund într-un mod regulat. Uneori nu apare deloc ovulația într-o lună, alteori pot exista două ovulații într-un singur ciclu”, explică dr. Keeler.
Aceste fluctuații hormonale sunt cele care generează numeroase simptome.
Manifestările diferă de la o femeie la alta, însă cele mai frecvente sunt:
Dr. Katie Unverferth, directoarea Women's Life Clinic din cadrul UCLA și psihiatru specializat în sănătatea mintală a femeilor, explică faptul că modificările hormonale influențează direct creierul.
„Această dereglare hormonală poate produce numeroase simptome legate de dispoziție.”
Pot apărea anxietatea, depresia, insomnia și chiar tulburările cognitive, precum dificultățile de memorie.
„Multe paciente spun că nu se mai simt ele însele și le este foarte greu să înțeleagă de ce”, afirmă specialista.
Potrivit dr. Unverferth, intensitatea fluctuațiilor hormonale este direct legată de riscul apariției depresiei.
„Cu cât schimbările hormonale sunt mai mari, cu atât este mai mare riscul de depresie.”
Același fenomen apare și în cazul tulburării disforice premenstruale (PMDD), în timpul sarcinii sau după naștere.
Vestea bună este că această vulnerabilitate nu durează la nesfârșit.
„Odată ce ajungi la menopauză și schimbarea hormonală s-a încheiat, riscul de depresie scade din nou”, explică medicul.
Specialiștii atrag atenția că femeile nu trebuie să considere normale sau inevitabile simptomele care le afectează viața de zi cu zi.
Recunoașterea perimenopauzei permite alegerea unui tratament adaptat fiecărei paciente, care poate include modificarea metodei contraceptive, terapie hormonală atunci când este indicată și sigură, măsuri pentru îmbunătățirea somnului, schimbări ale stilului de viață și, în anumite situații, tratamente pentru simptomele psihice.
Mesajul medicilor este clar: dacă insomnia, schimbările de dispoziție, anxietatea sau bufeurile apar în jurul vârstei de 40 de ani și par să urmeze ritmul ciclului menstrual, merită discutată posibilitatea perimenopauzei. Un diagnostic corect poate face diferența dintre ani de simptome neînțelese și un tratament care țintește cauza reală.
Disfuncția erectilă poate fi un efect secundar frecvent al medicamentelor pentru hipertensiunea arterială. Pastilele pot să reducă performanța sexuală.