Medicul neurochirurug Vlad Ciurea a vorbit despre substanța aflată în multe dintre produsele de pe raftul magazinelor care poate face mult rău creierului, atunci când este consumată în cantități mari.
Deși are un gust plăcut, zero calorii, substanța vine la pachet cu o capcană și de cele mai multe ori nici nu știm că o consumăm, mai ales că nu toți citesc etichetele produselor pe care le cumpără.
Fără să ne dăm seama, această substanță este pusă în produse precum conserve, muștar, ketchup, supe sau chiar iaurturi.
Este vorba despre îndulcitorul cunoscut sub numele de E951, o pulbere de culoare albă care este de 200 de ori mai dulce ca zahărul.
Renumitul neurochirurg, prof. univ. dr. Vlad Ciurea, spune despre acest îndulcitor ne poate ataca neuronii, mergând "până la epuizare și distrugere".
"Cel mai bun "supliment alimentar" pentru organism este mâncarea cât mai naturală. Cea de la țară, dacă se poate, de la micii producători. O mâncare ținută cât mai puțin la congelator, fără aditivi, fără coloranți.
Pentru că, pe lângă apă, odihnă și oxigen, și mâncarea este importantă pentru creierul nostru. E bine de știut că mâncarea procesată vine uneori "la pachet" cu surprize neplăcute pentru organism, celebrele E-uri.
Unele sunt teribil de periculoase. Am colaborat la scrierea unui Ghid de buzunar chiar pe această temă.
Un exemplu: E 951, îndulcitor și potențiator de arome sintetic. Este de aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul! Se descompune, printre altele, în acid aspartic. Acesta suprastimulează neuronii, până la epuizare și distrugere.
Prin urmare produce migrene, amețeli, oboseală cronică și multe altele. Nu întâmplător este interzisă utilizarea acestui E 951 în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici.
Din păcate, educația alimentară este redusă la noi… Produsele fast-food și în general mâncarea procesată sunt la îndemână și la prețuri mici.
Recomand să fim atenți la acest aspect în îngrijirea copiilor, adolescenților și tinerilor noștri”, a scris Vlad Ciurea pe pagina sa de Facebook.
Aspartamul a fost descoperit accidental în 1965, atunci când James Schlatter, de profesie chimist, testa un medicament anti-ulcer.
În urma procesului de metabolizare în organism, aspartamul se descompune în aminoacizi: fenilalanină (circa 50%), acid aspartic (circa 40%) și metanol (aproape 10%).
Având în vedere că este de 200 de ori mai dulce decât zahărul, cantitatea folosită într-un produs este cam tot de atâtea ori mai mică, făcând astfel din el și un ingredient fără valoare calorică.
Aspartamul poate fi întâlnit în produse ca:
- băuturi carbogazoase
- diferite tipuri de dulciuri
- înghețată
- băuturi instant cu ceai și cafea
- gemuri
- conserve de fructe și legume
- conserve de pește
- muştar
- sosuri
- ketchup
- supe instant
- iaurt
- băuturi spirtoase cu un conținut de etanol mai mic de 15%
- băuturi aromate alcoolice şi nealcoolice
- bere cu sau fără alcool
- cidru
- rachiuri.
"Nu este utilizat în produse ce vor fi tratate termic, care nu sunt suficient de acide sau care trebuie să aibă o perioadă de valabilitate mare.
Prin ingestie, dar şi ca urmare a depozitării alimentelor la temperaturi de peste 300 de grade Celsius, el se descompune în constituenţii săi, adică acid aspartic, fenilalanină şi metanol.
Acidul aspartic este un aminoacid neesenţial (corpul îl produce în cantităţile ce-i sunt necesare, fără a avea nevoie de surse din exterior), cu rol de neurotransmiţător.
Acidul aspartic ingerat suplimentar pătrunde în circulaţia sangvină şi apoi ajunge la creier, unde bariera sangvină cerebrală încearcă să oprească pătrunderea toxinelor şi a neurotransmiţătorilor în exces.
Aspartamul, efecte adverse deloc de neglijat
Acidul aspartic în exces devine astfel o aşa-numită excitotoxină, care suprastimulează neuronii, până la epuizare şi distrugere", informează Infocons.
Potrivit specialiștilor, cantitatea maximă zilnică permisă / corp este de 40 mg / kg.
În ceea ce privește reacțiile adverse ale folosirii acestui îndulcitor pe timp îndelungat, Protecția Consumatorilor transmite:
- migrene
- ameţeli
- slăbirea memoriei
- dificultăţile de concentrare şi menţinere a atenţiei
- oboseală cronică
- problemele oculare
- scăderea acuităţii senzoriale precum miros, gust, pipăit, sensibilitate la durere.
Sărbătorile aduc momente speciale, dar pot amplifica riscurile consumului de alcool intens, afectând sănătatea și deciziile oamenilor.
De ce ai senzația că ți se ridică părul pe cap. Ce ascunde, de fapt, acest sentiment.
Ouă, lapte și pește cu CANCER, boli hormonale și infertilitate în ele! Ai mâncat ASTA? Au PFAS, ceva ce NU ar trebui să existe nicăieri!
Două obiceiuri aparent inofensive pot ascunde riscuri uriașe: diabet și caner colorectal.
Somnul de calitate este esențial pentru menținerea unui sistem imunitar puternic și prevenirea unor boli cronice.
Un studiu arată că auzul slab poate să crească riscul de insuficiență cardiacă.
Te simți epuizat(ă) după fiecare masă? Nu ești singur(ă)! Iată de ce.
Descoperă cele 4 boli ascunse care pot cauza balonare.
Acest tratament nu este recomandat diabeticilor și hipertensivilor. Are efecte secundare nedorite.
Primul semn al unui AVC care îți poate salva viața. Nu îl ignora! 4 din 10 vieți ar putea fi salvate dacă s-ar face asta.
Febra este mai mult decât o simplă creștere a temperaturii, fiind un semnal vital al sănătății organismului tău.
Revoluție în screening-ul pentru HPV: testele cu tampoane vaginale, la fel de precise ca examenul cu specul.
Un medic dezvăluie 7 boli care se agravează după sărbători. Mesele de sărbători pot face mai mult rău decât ai crede.