COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Infecția cu C. difficile se răspândește de trei ori mai mult decât se credea. Unul dintre cele mai frecvente infecții asociate îngrijirilor medicale se răspândește în secțiile de terapie intensivă (ATI) de peste trei ori mai mult decât se estimase anterior, potrivit unui nou studiu.
Infecția cu Clostridium difficile (C. diff) provoacă diaree, dureri abdominale și febră și este fatală în aproximativ 6% dintre cazuri în SUA. Boala este extrem de contagioasă, dar până acum, cercetările indicau că transmiterea directă de la pacient la pacient era rară.
Un nou studiu, publicat în JAMA Network Open, a urmărit însă circulația bacteriei nu doar la pacienți, ci și în mediul spitalicesc, dezvăluind o răspândire mult mai amplă decât s-a considerat anterior.
"Există multe lucruri care se întâmplă fără să le vedem. Dacă ignorăm acest aspect, riscăm să expunem pacienții la pericole inutile", explică Michael Rubin, medic epidemiolog și specialist în boli infecțioase la Spencer Fox Eccles School of Medicine din cadrul Universității Utah, potrivit Medical Xpress.
Pentru a monitoriza răspândirea infecției, cercetătorii au analizat probe de la aproape 200 de pacienți din două secții ATI, precum și mii de probe prelevate de pe suprafețele din saloanele spitalului și de pe mâinile cadrelor medicale.
Prin secvențierea ADN-ului bacterian, oamenii de știință au putut urmări exact mișcarea bacteriei. Diferențele genetice dintre mostre au ajutat la determinarea originii bacteriilor, evidențiind dacă acestea proveneau de la același pacient sau dintr-o sursă externă.
Rezultatele au arătat că bacteria a fost prezentă în 10% dintre cazurile de internare în ATI, fie pe corpul pacienților, fie în mediul înconjurător al acestora. În majoritatea cazurilor, bacteria detectată era genetic identică cu cea găsită la un alt pacient sau într-un alt salon, indicând o transmitere între pacienți prin intermediul suprafețelor.
"Am descoperit aproximativ aceeași rată de transmitere de la pacient la pacient ca în studiile anterioare. Dar ceea ce este nou este că C. diff se răspândește mult mai mult între suprafețe, de la suprafață la pacient și invers, decât s-a estimat până acum", afirmă Lindsay Keegan, cercetător în epidemiologie la U of U Health și primul autor al studiului.
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale cercetării este că, în mai mult de jumătate dintre cazurile suspecte de transmitere, pacienții implicați nu au fost niciodată internați simultan în spital. În unele situații, între cele două cazuri studiate au trecut săptămâni.
Această anomalie se explică prin rezistența extremă a bacteriei Clostridium difficile. Aceasta poate supraviețui timp îndelungat pe suprafețe, rezistând la dezinfectanții pe bază de alcool și la alte măsuri obișnuite de igienizare. Astfel, bacteria poate fi transferată pe obiecte sau mobilier și rămâne activă până când un alt pacient intră în contact cu ea.
Deși nu toate tulpinile de C. diff cauzează boala, răspândirea acestora arată că mecanismele de transmitere sunt mult mai ample decât se credea. Cercetătorii avertizează că aceleași mecanisme pot facilita și răspândirea tulpinilor periculoase.
Specialiștii speră că rezultatele acestui studiu vor duce la o întărire a măsurilor de prevenire a infecțiilor în spitale.
"Ceea ce sper să obținem din acest studiu este ca personalul medical să acorde o mai mare atenție măsurilor de prevenire și să le respecte cât mai strict posibil", subliniază Rubin.
Printre măsurile esențiale se numără purtarea echipamentului de protecție, cum ar fi mănuși și halate, precum și respectarea unei igiene riguroase a mâinilor.
"Aceste măsuri sunt esențiale pentru a opri acest tip de transmitere invizibilă", adaugă cercetătorul.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Asta este cea mai mare greșeală pe care o faci când ești răcit. Medicii trag un semnal de alarmă.
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Ce este, de fapt, tusea măgărească și de ce i se spune așa? E mai gravă decât crezi și poate fi extrem de periculoasă.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Autoritățile sanitare au aflat ce este, de fapt, boala X.