Un nou studiu publicat în Journal of Advanced Nursing arată că utilizarea de rutină a mănușilor nesterile de către asistente în timpul pregătirii și administrării intravenoase a antibioticelor nu oferă protecție demonstrată și poate chiar să dăuneze. Această practică, considerată adesea obligatorie, nu are la bază ghiduri clare și bazate pe dovezi.
Asistentele folosesc frecvent mănuși nesterile pentru a evita contaminarea și iritațiile chimice. Totuși, studiul arată că această practică poate reduce respectarea corectă a igienei mâinilor, crescând riscul infecțiilor asociate îngrijirii medicale (HAI).
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 7 și 15% dintre pacienții internați în spitale dezvoltă o infecție nosocomială înainte de externare, majoritatea cauzate de contaminare încrucișată și nu de lipsa mănușilor.
Decizia de a purta mănuși nesterile este adesea influențată de frică, dezgust sau anxietate privind contaminarea, depășind raționamentul clinic și ghidurile existente. Această rutină a fost inițial introdusă în timpul epidemiei HIV și continuă să fie predată ca standard în instruirea asistentei medicale.
Utilizarea excesivă a mănușilor nesterile crește costurile medicale și generează deșeuri periculoase. Vinylul și nitrilul nu sunt biodegradabile, iar incinerarea lor eliberează substanțe chimice nocive și microplastice în mediu. OMS estimează că îmbunătățirea igienei mâinilor, inclusiv folosirea corectă a mănușilor, poate economisi aproximativ 16,5 dolari pentru fiecare dolar investit în programe de prevenire a infecțiilor.
Cercetătorii au analizat cinci baze de date majore și literatura de specialitate până în februarie 2024, identificând doar trei studii relevante. Doar unul dintre acestea a fost eligibil după selecția inițială. Restul nu ofereau date concrete privind utilizarea mănușilor în pregătirea antibioticelor IV.
Un studiu a arătat că 59% din utilizarea mănușilor nesterile nu era justificată, fiind determinată de imitarea altor practici sau de percepții eronate despre igienă.
Două studii au sugerat că mănușile sunt necesare doar dacă există expunere la fluide corporale sau mucoase, iar una dintre surse recomandă explicit să nu se folosească mănuși pentru pregătirea antibioticelor IV.
Practicile emergente în clinicile moderne pun accent pe igiena corectă a mâinilor și schimbarea mănușilor între pacienți pentru prevenirea contaminării. Reducerea utilizării nejustificate a mănușilor aduce beneficii directe pentru mediu și bugetul spitalicesc.
Studiul concluzionează că utilizarea nejustificată a mănușilor nesterile la pregătirea și administrarea antibioticelor intravenoase poate:
Autorii subliniază necesitatea unor cercetări riguroase și a dezvoltării unor ghiduri clare pentru utilizarea mănușilor nesterile în practica medicală, pentru a proteja pacienții și a sprijini decizii bazate pe dovezi.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele