Long COVID și sindromul de oboseală cronică au rădăcini biologice comune, iar cercetătorii avertizează că "circuitul" cerebral al organismului poate rămâne blocat, provocând simptome care persistă ani de zile. Descoperirile recente deschid calea spre tratamente noi și speranțe pentru milioane de pacienți.
În ultimii ani, comunitatea medicală a început să studieze mai intens bolile persistente care apar după ce o persoană se recuperează în urma unei infecții. Două dintre cele mai cunoscute astfel de afecțiuni sunt long COVID și encefalomielita mialgică/sindromul de oboseală cronică (ME/CFS).
Se estimează că aproximativ 400 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de long COVID, iar aproape jumătate dintre aceștia îndeplinesc criteriile pentru ME/CFS. Deși aceste condiții au fost adesea neînțelese sau ignorate, în prezent cercetătorii le analizează sub umbrela unui grup mai larg de boli denumit sindroame post-infecțioase (post-acute infection syndromes - PAIS).
Un nou studiu realizat de Anthony L. Komaroff, MD, de la Mass General Brigham, și Robert Dantzer, MD, de la MD Anderson Cancer Center, publicat în Cell Reports Medicine și Proceedings of the National Academy of Sciences, reunește decenii de cercetări și descoperiri recente pentru a explica cauzele acestor afecțiuni și potențialele terapii.
Principalele constatări arată că long COVID și ME/CFS împart probleme biologice comune: inflamație cerebrală, disfuncții în producerea de energie la nivel celular, și tulburări ale sistemului imunitar.
Cercetătorii propun o ipoteză inedită: anumite circuite neuronale din creier, care s-au dezvoltat evolutiv pentru a ajuta organismul să răspundă la boli grave, ar putea rămâne "activate" și după ce infecția a fost eliminată, cauzând astfel simptomele persistente.
Aceste "comutatoare" cerebrale sunt asociate cu comportamentul de boală – modificările metabolice și comportamentale care ajută corpul să conserve energia pentru lupta împotriva infecției.
Autorii studiului au identificat o serie de anomalii biologice ce pot explica simptomele comune ambelor boli:
Neuroinflamația: activarea sistemului imunitar al creierului
Disfuncția mitocondrială: reducerea capacității celulare de a produce ATP, principala sursă de energie
Disfuncția sistemului imunitar: inflamație persistentă, reactivarea unor virusuri latente (de ex. Epstein-Barr), autoanticorpi ce atacă țesuturi neuronale
Disfuncția endotelială: afectarea fluxului sanguin și a barierei hematoencefalice, influențând funcțiile cognitive și cardiovasculare
Dezechilibrul microbiomului intestinal: perpetuarea inflamației sistemice
Stresul oxidativ: dezechilibru între radicalii liberi și capacitatea organismului de a-i neutraliza, ducând la deteriorarea celulară
Pandemia COVID-19 a reprezentat un moment decisiv pentru recunoașterea sindroamelor post-infecțioase. Long COVID, având o cauză virală bine documentată, a adus în atenția publicului și a cercetătorilor existența unor condiții similare precum ME/CFS.
Aceasta a confirmat ceea ce pacienții ME/CFS susțineau de mult: că boala lor începe, de obicei, după o infecție acută, chiar dacă nu a fost identificat un agent infecțios.
În afară de suprapunerea simptomelor, studiile au evidențiat paralele clare între ME/CFS și long COVID la nivel biologic:
Nu există, în prezent, tratamente aprobate de FDA pentru ME/CFS sau long COVID. Totuși, tratamentele antivirale precoce și vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 reduc riscul apariției long COVID.
Studiul subliniază că neuroinflamația este o țintă promițătoare pentru terapii viitoare, vizând reducerea activării sistemului imunitar cerebral și a efectelor asupra circuitelor neuronale responsabile pentru simptome.
Mai multe tratamente experimentale sunt în curs de investigare, dar încă nu sunt disponibile în practică clinică.
Deși încă relativ nou, conceptul de sindrom post-infecțios trebuie promovat pentru a îmbunătăți diagnosticarea, cercetarea și tratamentul acestor boli complexe, care afectează milioane de oameni în lume.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.