Vezi și: Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Studiile recente sugerează un rol al nivelurilor de fier în sânge în dezvoltarea simptomelor post-infecție. Problemele legate de nivelurile de fier din sânge și de capacitatea organismului de a reglementa acest nutrient esențial, ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2, ar putea reprezenta un factor-cheie în declanșarea sindromului long COVID, conform unui nou studiu publicat în revista Nature.
Descoperirea nu doar că sugerează posibile soluții pentru prevenirea și tratamentul acestei afecțiuni, dar ajută și la înțelegerea motivului pentru care simptome similare cu cele ale long COVID sunt frecvent întâlnite și în alte condiții post-virale și inflamații cronice.
Deși estimările sunt variabile, se estimează că până la trei din zece persoane infectate cu SARS-CoV-2 ar putea dezvolta long COVID, cu simptome care includ oboseală, dificultăți de respirație, dureri musculare și probleme cu memoria și concentrarea (cunoscute ca "ceață mentală"). În martie 2023, Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie estima că 1,9 milioane de persoane din Regatul Unit trăiau cu long COVID.
Vezi și: Fibrele, cele mai bune pentru sănătatea intestinului. Sunt mai eficiente decât probioticele
Urme de inflamație și disfuncție de fier descoperite la două săptămâni după infectare. Imediat după începutul pandemiei COVID-19, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au început recrutarea persoanelor care fuseseră infectate cu virusul pentru cohorta COVID-19 a National Institute for Health and Care Research (NIHR) BioResource.
Aceștia au analizat probe de sânge prelevate de la 214 participanți pe parcursul a un an, observând schimbări în sânge care ar putea explica dezvoltarea long COVID în rândul celor afectați. Aproape 45% dintre cei chestionați despre recuperare au raportat simptome de long COVID între trei și zece luni după infecție.
COVID - FOTO: Freepik@Illustrator AI
Cercetările au arătat că inflamația continuă și nivelurile scăzute de fier din sânge, care duc la anemie și perturbă producția sănătoasă de celule roșii, au fost vizibile încă de la două săptămâni după infectarea cu COVID-19 la persoanele care aveau să dezvolte long COVID.
Disfuncția fierului a fost detectată independent de vârstă, sex sau severitatea inițială a infecției cu COVID-19, ceea ce sugerează un impact posibil asupra recuperării chiar și în cazul celor care nu au avut forme severe ale bolii.
Dr. Aimee Hanson, care a lucrat la studiu la Universitatea din Cambridge și este acum la Universitatea din Bristol, a declarat care este legătura dintre deficitul de fier și long-COVID.
"Nivelurile de fier și modul în care organismul reglează fierul au fost perturbate încă din faza inițială a infecției cu SARS-CoV-2 și au avut o recuperare lentă, în special la cei care au raportat long COVID", a explicat dr. Aimee Hanson.
Aceasta sugerează că, deși corpul încerca să compenseze lipsa de fier prin producerea mai multor celule roșii, acest proces nu era eficient din cauza inflamației continue.
Profesorul Hal Drakesmith, coautor al studiului de la MRC Weatherall Institute of Molecular Medicine la Universitatea din Oxford, a explicat că disfuncția de fier este un efect comun al inflamației și o reacție naturală la infecție.
"Când organismul este infectat, răspunde prin eliminarea fierului din sânge. Acesta protejează corpul de bacteriile potențial periculoase care captează fierul și cresc rapid. Totuși, dacă acest proces persistă mult timp, apare o carență de fier pentru celulele roșii, iar transportul oxigenului devine mai puțin eficient, afectând metabolismul și producția de energie", a spus prof. Hall Drakesmith.
Cercetătorii sugerează că soluțiile pentru prevenirea sau reducerea impactului long COVID ar putea include corectarea disfuncției de fier din faza timpurie a infecției. O abordare ar putea fi controlul inflamației extreme cât mai curând posibil, înainte de a afecta regleazărea fierului.
Un alt posibil tratament ar putea fi suplimentarea cu fier, deși Dr. Hanson a subliniat că aceasta nu este o soluție simplă, deoarece nu este neapărat vorba despre o lipsă de fier în organism, ci despre faptul că fierul este "prins" în locuri greșite și nu ajunge acolo unde este necesar.
Studiul subliniază importanța cercetării timpurii și a înțelegerii disfuncției de fier, iar cercetările ulterioare ar putea duce la tratamente inovative care să ajute la prevenirea și gestionarea long COVID. De asemenea, descoperirile sugerează o legătură între long COVID și alte sindroame post-virale cu simptome persistente.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Asta este cea mai mare greșeală pe care o faci când ești răcit. Medicii trag un semnal de alarmă.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.