Ce s-a descoperit în cantități mai mari în sângele pacienților care suferă un infarct miocardic

Microplasticele și nanoplasticele sunt particule extrem de mici rezultate din degradarea materialelor plastice. Ele se regăsesc aproape peste tot în mediul înconjurător: în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem și în alimentele pe care le consumăm.

În ultimii ani, oamenii de știință le-au identificat în tot mai multe țesuturi și organe umane, inclusiv în sânge, plămâni, placentă și laptele matern. Însă până acum se știa foarte puțin despre prezența lor în circulația coronariană, sângele care hrănește inima și despre legătura cu bolile cardiovasculare.

Noul studiu, realizat de cercetători de la Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Verona și Centrul de Cercetare privind Poluarea Mediului și Bolile Cardiovasculare al Universității Luigi Vanvitelli din Napoli, aduce unele dintre cele mai puternice dovezi clinice de până acum privind această asociere.

84% dintre pacienții cu infarct aveau microplastice în sânge

Cercetătorii au analizat 61 de persoane investigate prin angiografie coronariană, împărțite în trei categorii:

• pacienți care suferiseră un infarct miocardic;
• pacienți cu boală cardiacă ischemică cronică;
• persoane cu artere coronare normale.

Au fost recoltate probe atât din sângele coronarian, cât și din sângele periferic, iar cercetătorii au analizat și istoricul de fumat și nivelul de expunere la poluarea atmosferică din ultimii doi ani.

Rezultatele au fost surprinzătoare:

• 84% dintre pacienții cu infarct miocardic aveau Microplasticele și nanoplastice detectabile în sânge;
• 40% dintre pacienții cu boală cardiacă ischemică cronică prezentau astfel de particule;
• doar 32% dintre persoanele cu artere coronare normale aveau microplastice detectate.

Mai mult decât atât, persoanele care suferiseră un infarct prezentau o varietate mai mare de tipuri de plastic în sânge.

Cel mai frecvent identificat material a fost polietilena, unul dintre cele mai utilizate tipuri de plastic la nivel mondial, prezent în ambalaje, pungi și numeroase produse de uz zilnic.

Fumatul și poluarea aerului par să deschidă poarta microplasticelor către organism

Studiul scoate în evidență și un alt aspect îngrijorător.

Persoanele expuse pe termen lung la concentrații crescute de particule fine PM2,5 aveau o probabilitate mai mare de a avea microplastice în sânge.

În cazul fumătorilor, efectul a fost și mai evident:

• fumătorii aveau un risc de șase ori mai mare de a prezenta microplastice în sânge comparativ cu nefumătorii;
• toți pacienții care fumau și erau expuși simultan la niveluri ridicate de poluare atmosferică aveau particule de plastic detectabile în sânge;
• în schimb, doar 12,5% dintre persoanele care nici nu fumau, nici nu erau expuse la niveluri crescute de poluare prezentau astfel de particule.

Medicii avertizează: studiul nu demonstrează că plasticul provoacă infarct

Autorii cercetării subliniază că rezultatele nu demonstrează o relație de cauzalitate.

„Aceste descoperiri nu demonstrează că microplasticele provoacă atacuri de cord, dar ele relevă o asociere puternică între expunerile la factori de mediu, prezența microplasticelor în sânge și bolile cardiovasculare”, a explicat coordonatorul studiului, profesorul Emanuele Barbato, conform Medical Xpress.

Potrivit cercetătorilor, fumatul ar putea facilita pătrunderea Microplasticele și nanoplasticelor în organism prin plămâni, iar poluarea atmosferică ar putea acționa prin mecanisme similare.

Aceste rezultate întăresc ideea că sănătatea inimii este influențată nu doar de colesterol, hipertensiune, diabet sau alimentație, ci și de factorii de mediu la care suntem expuși zilnic.

Inflamația ar putea explica legătura dintre plastic și bolile cardiovasculare

Editorialul care însoțește studiul atrage atenția asupra unui posibil mecanism biologic.

La pacienții cu cele mai ridicate concentrații de microplastice au fost observate și niveluri crescute ale unor markeri inflamatori importanți, precum:

• factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α);
• interleukina-6 (IL-6).

Aceste substanțe sunt implicate în inflamația sistemică și în dezvoltarea aterosclerozei.

Autorii editorialului explică faptul că studiile experimentale arată că Microplasticele și nanoplasticele pot provoca:

• stres oxidativ;
• inflamație vasculară;
• afectarea endoteliului , stratul intern al vaselor de sânge;
• acumularea în țesuturile vasculare.

Aceste procese sunt recunoscute ca factori implicați în apariția bolilor cardiovasculare.

Plasticul ar putea deveni un nou factor de risc cardiovascular

Experții avertizează că, deși cercetarea a inclus un număr relativ mic de participanți și sunt necesare studii mai ample pentru confirmarea rezultatelor, dovezile încep să se acumuleze.

Microplasticele și nanoplasticele au fost deja identificate anterior în plăcile de aterom de la nivelul arterelor carotide, iar prezența lor a fost asociată cu un risc mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral și mortalitate.

În acest context, cercetătorii susțin că reducerea poluării aerului, limitarea expunerii la fumul de tutun și diminuarea contaminării mediului cu plastic ar putea aduce beneficii nu doar pentru planetă, ci și pentru sănătatea inimii.

Concluzia specialiștilor este că, în viitor, prevenția cardiovasculară ar putea însemna nu doar controlul colesterolului, al tensiunii arteriale și al diabetului, ci și reducerea expunerii la poluanții de mediu, inclusiv la Microplasticele și nanoplastice, care ar putea reprezenta un factor de risc până acum subestimat.