Expunerea la lumină în timpul nopții nu ar putea fi doar o problemă pentru somn. Un studiu amplu sugerează că persoanele expuse la niveluri mai ridicate de lumină nocturnă prezintă, în timp, modificări ale structurii și funcției inimii.
Peste 11.000 de persoane au purtat senzori de lumină timp de șapte zile pentru a măsura expunerea nocturnă.
La aproximativ trei ani distanță, cercetătorii au analizat inimile participanților prin RMN cardiac.
Expunerea la peste 3 lux a fost asociată cu modificări ale mai multor camere ale inimii și cu semne de suprasolicitare cardiacă.
Cercetătorii spun că reducerea luminii pe timp de noapte ar putea deveni o strategie simplă și accesibilă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.
O lumină lăsată aprinsă în dormitor, ecranele folosite până târziu, LED-urile aparatelor electronice sau lumina care pătrunde de pe stradă par, la prima vedere, detalii neimportante. Însă un nou studiu sugerează că expunerea nocturnă la lumină ar putea fi asociată cu schimbări care apar chiar la nivelul inimii.
Cercetarea, publicată în European Heart Journal, a analizat date de la 11.071 de participanți din UK Biobank. Scopul oamenilor de știință a fost să afle nu doar dacă lumina nocturnă este asociată cu bolile cardiovasculare, ci și dacă aceasta este legată de modificări concrete ale structurii și funcției inimii.
Studiul a fost condus de profesorul Lu Qi, de la Universitatea Tulane din New Orleans.
„Studiile observaționale anterioare au asociat expunerea la lumină pe timp de noapte cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, dar se știu puține lucruri despre modificările structurale și funcționale cardiace asociate”, a explicat cercetătorul.
Pentru ca expunerea la lumină să poată fi măsurată cât mai obiectiv, participanții au purtat timp de șapte zile un senzor de lumină la încheietura mâinii.
Cercetătorii au urmărit nivelurile de lumină la care oamenii au fost expuși pe timpul nopții și au comparat două categorii: persoane expuse la mai mult de 3 lux și persoane expuse la aproape nicio lumină nocturnă.
Luxul este unitatea folosită pentru a măsura iluminarea unei suprafețe. Important este că studiul nu s-a bazat doar pe ceea ce participanții au declarat despre obiceiurile lor de somn, ci pe măsurători realizate cu ajutorul senzorilor.
Aproximativ trei ani mai târziu, participanții au fost supuși unei scanări RMN cardiace. Astfel, cercetătorii au putut examina în detaliu structura și funcționarea inimii.
Una dintre cele mai importante observații a fost legată de ventriculul stâng, camera inimii care pompează sângele oxigenat către întregul organism.
Persoanele expuse la niveluri mai ridicate de lumină nocturnă prezentau o îngroșare a peretelui ventriculului stâng. Când peretele acestei camere se îngroașă, spațiul disponibil în interiorul ei poate fi redus.
Dar modificările nu s-au oprit aici. Cercetătorii au identificat și semne că mușchiul inimii avea o capacitate mai redusă de a se contracta în timpul bătăilor cardiace. Această modificare poate reprezenta un semnal timpuriu al unei disfuncții cardiace.
Au fost observate, de asemenea, modificări la nivelul ventriculului drept și al atriului stâng, ceea ce sugerează că asocierea nu se limitează la o singură cameră a inimii.
Cercetătorii descriu aceste schimbări drept remodelare cardiacă. Termenul se referă la modificări ale structurii și funcției inimii care pot apărea ca răspuns la stresul cronic sau la leziuni cardiace.
Potrivit profesorului Lu Qi, organismul încearcă inițial să se adapteze la stres, însă aceste adaptări pot deveni în cele din urmă nefavorabile pentru inimă.
„Este modul în care organismul nostru se adaptează la acest stres, dar, în cele din urmă, slăbește inima și poate duce la insuficiență cardiacă”, a afirmat cercetătorul.
Asta nu înseamnă că o lampă aprinsă pentru câteva minute înainte de culcare provoacă insuficiență cardiacă. Studiul identifică o asociere între nivelul de lumină nocturnă și modificările cardiace, nu dovedește că lumina este singura cauză a acestora.
Totuși, autorii consideră că rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi privind efectele potențial nefavorabile ale expunerii la lumină în timpul nopții.
Problema nu se limitează la dormitor. Pentru oamenii care locuiesc în orașe, lumina nocturnă poate proveni din mai multe direcții: iluminatul stradal, reclamele luminoase, clădirile, ferestrele vecinilor sau dispozitivele electronice.
Într-un editorial publicat alături de studiu, profesorul Thomas Münzel, de la Centrul Medical Universitar din Mainz, Germania, și colegii săi susțin că medicii ar trebui să înceapă să întrebe pacienții despre mediul în care dorm.
Printre întrebările sugerate se numără cât de întunecat este dormitorul, dacă persoana lucrează în ture de noapte și cât timp folosește ecrane după apusul soarelui.
Autorii editorialului subliniază că unele dintre măsurile prin care poate fi redusă expunerea la lumină sunt foarte simple.
Perdelele opace, un iluminat de noptieră în culori calde și acoperirea micilor LED-uri de standby ale aparatelor electronice pot contribui la crearea unui mediu mai întunecat în timpul somnului.
La nivelul orașelor, cercetătorii indică și soluții precum corpurile de iluminat ecranate, becurile cu spectru mai cald și iluminatul stradal cu intensitate reglabilă sau activat de mișcare.
Aceste măsuri ar putea avea, potrivit autorilor, avantajul de a reduce poluarea luminoasă fără costuri foarte mari și, în unele situații, cu beneficii privind eficiența energetică.
Editorialul atrage atenția asupra unei posibile relații doză-răspuns: nivelurile mai mari de expunere la lumină nocturnă au fost asociate cu rezultate cardiace mai nefavorabile.
Autorii consideră că acest lucru este important deoarece oferă o posibilă legătură între fenomenul observat la nivelul orașelor, creșterea iluminării nocturne și modificările observate în organism.
Ei propun chiar ca întunericul nocturn să fie privit drept un element important pentru sănătatea cardiovasculară, alături de factori deja bine cunoscuți, precum controlul tensiunii arteriale și reducerea expunerii la aer poluat.
Pentru moment, rezultatele nu înseamnă că lumina nocturnă trebuie privită ca o cauză dovedită a insuficienței cardiace. Însă studiul oferă un argument în plus pentru o măsură simplă: atunci când vine noaptea, merită să lăsăm și inima să „vadă” cât mai puțină lumină.
Sursa științifică: European Heart Journal (2026), „Night-time light exposure and cardiac structure and function”, DOI: 10.1093/eurheartj/ehag563.