Dicționar medical: boala supranumită ucigașul tăcut. Conf. dr. Elisabeta Bădilă explică

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecțiuni și care nu prezintă simptome, până când încep să fie afectate alte organe. Conf. dr. Elisabeta Bădilă a explicat la emisiunea „Dicționar medical” de ce hipertensiunea arterială este supranumită „ucigașul tăcut”.

„Problema cu simptomele hipertensiunii este foarte delicată, pentru că hipertensiunea este numită de foarte mulți ani „ucigașul tăcut”, iar acest nume și-l merită pe deplin, pentru că hipertensiunea arterială este o boală care nu doare. În populația generală s-a încetățenit ideea că dacă apare epistaxis, adică sângerare nazală sau dacă te doare capul poate că ai hipertensiune. Sunt simptome și semne care nu se corelează întotdeauna cu hipertensiunea. Se pot corela, bineînțeles, mai ales durerea de cap, pentru că creșterea tensiunii duce la creșterea presiunii în interiorul cutiei craniene și evident că poate să apară durerea de cap, dar sângerarea nazală nu se corelează întotdeauna cu hipertensiunea, așa cum se crede.

Cum descoperim hipertensiunea arterială

Medicul mai arată că măsurarea periodică a tensiunii arteriale este singura metodă de a descoperi afecțiunea din timp. „Ca să descoperim dacă cineva este sau nu este hipertensiv, primul pas este să-și măsoare regulat tensiunea arterială și, de altfel, toate societățile internaționale recomandă ca de la vârstă tânără, această verificare a tensiunii arteriale să se facă periodic, indiferent dacă știm că avem sau nu altă patologie. Numai căutând putem descoperi și preveni într-un stadiu în care putem să aplicăm niște măsuri de stil de viață și să împiedicăm creșterea valorilor tensionale”, mai spune ea.

Simptomele, vizibile când sunt afectate organele

„Simptomele principale legate de creșterea tensiunii arteriale reflectă, din păcate, boala de organ, deci, odată ce s-au instalat simptomele, înseamnă că hipertensiunea a îmbolnăvit unul din organele pe care le iubește cel mai mult și acestea sunt creierul - iar la nivelul creierului pot să apară accidente vasculare cerebrale, fie de tip ischemic, adică ca un infarct la nivel cerebral la nivelul creierului, dar și hemoragice, situație în care se rupe un vas și creierul poate fi inundat de sânge.

Pot să apară accidente ischemice tranzitorii, iar numele „tranzitor” reflectă că apar niște simptome care dispar rapid, dar acesta reprezintă un semnal de alarmă că poate să urmeze un accident vascular mai sever. Pot să apară simptome la nivelul inimii, iar acestea variază de la durere în piept, de la angină pectorală, la insuficiență cardiacă, la aritmii, pot să apară probleme legate de rinichi și aici vorbim inițial de pierderea filtrului rinichilor, scapă proteine în urină, pentru ca ulterior să înceapă să crească creatinina - analiza care arată suferința rinichiului; putem vorbi de afectarea vaselor, vasele devin mai rigide, nu mai reușesc să preia la fiecare bătaie de sânge acel puls transmis în periferie și vorbim, nu în ultimul rând, de afectarea ochiului, acest organ extrem de sensibil, care, atunci când tensiunea arterială crește mult la valori necontrolate, suferă, iar examenul fundului de ochi ne poate demonstra această suferință.

Deci simptomele sunt destul de variate, de la dureri de cap și simptome clare de accidente vasculare, până la probleme cardiace severe, scăderea cantității de urină atunci când apare insuficiența renală, favorizarea, accelerarea unei boli arteriale periferice.

Dar este bine să nu ajungem la aceste simptome, pentru că acestea înseamnă deja fie o boală avansată, fie dacă cumva căutăm înainte și aflăm afectare de organ, putem să categorisim ca și boală asimptomatică, dar care deja este efectul hipertensiunii la nivelul acestor organe țintă”, a mai explicat medicul.

Detalii, în materialul video atașat: