O durere bruscă și extrem de puternică în piept sau în spate poate ascunde o urgență medicală rară, dar devastatoare: disecția aortică. Afecțiunea poate apărea fără semne de avertizare, iar intervenția rapidă poate face diferența dintre viață și moarte.
Disecția aortică apare atunci când stratul interior al aortei se rupe, iar sângele pătrunde între straturile peretelui arterial.
Durerea bruscă și severă în piept sau în spate este unul dintre cele mai importante semnale de alarmă, dar pot apărea și leșinul, dificultățile de respirație sau simptome asemănătoare unui accident vascular cerebral.
Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc, alături de fumat, colesterol crescut, anumite boli genetice și antecedente familiale.
Controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat și monitorizarea persoanelor cu risc crescut pot contribui la reducerea riscului.
Aorta este cea mai mare arteră din organism. Pornind din inimă, ea urcă, formează o arcadă și apoi coboară prin torace și abdomen, distribuind sângele către restul corpului.
Peretele său este alcătuit din trei straturi. În cazul unei disecții aortice, stratul interior se rupe, iar sângele pătrunde între straturile peretelui. Se formează astfel un așa-numit „canal fals”, care poate împiedica circulația normală a sângelui către organele vitale.
Pe măsură ce sângele înaintează între straturi, acestea se pot separa. Peretele exterior al aortei este relativ subțire și se poate rupe, ceea ce poate duce la o hemoragie internă fatală.
American Heart Association descrie disecția aortică drept o afecțiune care poate apărea cu puțin sau chiar fără avertisment și care necesită diagnostic și tratament rapid.
Pericolul depinde și de zona aortei în care apare disecția.
Atunci când este afectată aorta ascendentă, cea mai apropiată de inimă, disecția poate întrerupe alimentarea cu sânge a inimii sau poate provoca acumularea de sânge în sacul care înconjoară inima.
„Disecția aortică este rară, dar extrem de letală”, a declarat dr. Alexandra Lansky, directoarea Programului de Cercetare Clinică al Centrului Cardiovascular de la Universitatea Yale din New Haven, Connecticut. „De aceea, recunoașterea rapidă a acesteia este esențială.”
Disecțiile din partea superioară a aortei necesită, de regulă, intervenție chirurgicală de urgență. În anumite situații, disecțiile care afectează partea descendentă a aortei pot fi tratate inițial medicamentos, în funcție de caracteristicile cazului.
Ghidul American College of Cardiology/American Heart Association recomandă ca pacienții cu disecție aortică de tip A, atunci când sunt stabili clinic, să fie luați în considerare pentru transfer către centre cu experiență mare în tratamentul acestor afecțiuni.
Cazul senatorului american Lindsey Graham a readus în atenție această urgență medicală. Graham a murit în iulie 2026, la 71 de ani, iar constatarea preliminară a medicului legist a indicat o disecție aortică asociată cu boala cardiovasculară arteriosclerotică.
Potrivit experților citați de American Heart Association, disecția poate apărea fără simptome prealabile, motiv pentru care identificarea persoanelor care prezintă factori de risc este importantă.
Disecțiile aortice sunt mai frecvente la bărbați, iar cele mai multe apar între 50 și 70 de ani. Totuși, anumite boli genetice pot crește riscul la persoane mult mai tinere.
Ateroscleroza, adică acumularea de plăci în interiorul arterelor, nu este cauza principală a majorității disecțiilor aortice, explică dr. Lansky. Totuși, disecția aortică și boala coronariană au mai mulți factori de risc comuni.
Dr. Adam W. Beck, directorul Departamentului de Chirurgie Vasculară și Terapie Endovasculară de la Universitatea din Alabama din Birmingham, spune că hipertensiunea arterială de lungă durată și necontrolată este „probabil cel mai important factor de risc”.
Printre factorii importanți se numără:
Hipertensiunea arterială. Presiunea crescută exercită în timp o forță suplimentară asupra peretelui aortei și poate contribui la deteriorarea acestuia.
Fumatul. Fumatul este asociat cu afectarea vaselor și reprezintă un factor important pentru anevrismul aortic abdominal.
Colesterolul crescut și ateroscleroza. Nivelurile nesănătoase ale colesterolului favorizează acumularea plăcilor și sunt asociate cu mai multe boli cardiovasculare.
Antecedentele familiale. Aproximativ 20% dintre anevrismele și disecțiile aortice toracice au o componentă familială, potrivit declarației lui Beck.
Bolile genetice. Sindromul Marfan și alte afecțiuni ale țesutului conjunctiv pot slăbi peretele aortei și pot favoriza apariția bolii la vârste mai tinere. Ghidurile ACC/AHA recomandă evaluarea rudelor de gradul întâi ale persoanelor cu anumite forme de boală aortică.
Alți factori asociați bolii aortice includ anevrismul preexistent, valva aortică bicuspidă și coarctația aortei.
„Simptomul caracteristic este o durere bruscă și severă în piept sau în spate, adesea descrisă ca o senzație de sfâșiere, de rupere sau ca cea mai cumplită durere din viața cuiva”, a spus dr. Lansky.
Durerea poate să își schimbe localizarea și să se deplaseze din piept spre spate sau abdomen.
Alte semne de alarmă pot fi:
dificultăți respiratorii apărute brusc;
leșin;
slăbiciune sau amorțeală;
dificultăți de vorbire;
simptome asemănătoare unui accident vascular cerebral;
pierderea pulsului;
diferențe ale tensiunii arteriale între cele două brațe.
American Heart Association subliniază că durerea poate semăna cu cea produsă de alte urgențe cardiovasculare, iar diagnosticul rapid este esențial.
„Aceste simptome necesită o evaluare de urgență imediată”, a spus Lansky.
Durerea toracică este asociată cel mai frecvent de oameni cu infarctul. Însă o disecție aortică poate produce simptome foarte asemănătoare.
Dr. Beck atrage atenția că aorta trebuie luată în calcul atunci când un pacient ajunge la camera de urgență cu dureri toracice. Dacă investigațiile inițiale nu indică un infarct, medicii trebuie să ia în considerare și alte cauze grave și să recurgă, atunci când este indicat, la investigații imagistice.
„Așadar, medicii de la urgențe ar trebui să ia în considerare aorta”, a spus el.
Lansky subliniază, la rândul său, că disecția aortică poate imita un infarct miocardic, o embolie pulmonară sau un accident vascular cerebral. Tocmai de aceea, investigațiile imagistice efectuate prompt sunt importante.
Ghidurile ACC/AHA pun un accent deosebit pe utilizarea CT-ului, RMN-ului și ecografiei în evaluarea și monitorizarea bolilor aortice.
Nu toate disecțiile aortice pot fi prevenite. În special în cazul persoanelor cu predispoziții genetice, riscul poate exista chiar și în absența aterosclerozei.
Există însă măsuri care pot reduce factorii de risc modificabili.
„Chiar dacă este posibil să nu vă simțiți rău din cauza hipertensiunii, în timp, aceasta poate provoca leziuni ireversibile la nivelul pereților arterelor”, a spus Beck.
De aceea, verificarea regulată a tensiunii și tratarea hipertensiunii atunci când este diagnosticată sunt importante pentru sănătatea cardiovasculară și aortică.
„Fumatul reprezintă un factor de risc deosebit de ridicat pentru ateroscleroză și, prin urmare, pentru disecția aortică”, a spus Beck.
American Heart Association include consumul de tutun printre factorii de risc care trebuie abordați în prevenirea bolii aortice.
Controlul colesterolului și al celorlalți factori de risc cardiovascular poate reduce riscul de ateroscleroză. În anumite situații, medicamentele precum statinele sunt utilizate pentru reducerea colesterolului și a riscului cardiovascular.
Totuși, este important de făcut diferența între ateroscleroză și disecția aortică: o persoană poate dezvolta o disecție fără să aibă artere încărcate cu plăci.
Pentru bărbații cu vârsta între 65 și 75 de ani care au fumat vreodată, se recomandă screeningul pentru anevrismul aortic abdominal prin ecografie.
Persoanele care au rude de gradul întâi cu anevrisme ale rădăcinii aortei sau ale aortei ascendente ori cu disecție aortică pot avea nevoie de evaluare imagistică și, în anumite situații, de testare genetică. Ghidurile ACC/AHA recomandă screeningul rudelor de gradul întâi în aceste situații.
„Pentru persoanele cu afecțiuni ereditare, monitorizarea pe tot parcursul vieții și îngrijirea specializată oferită de un cardiolog pot reduce semnificativ riscul apariției unor evenimente catastrofale”, a afirmat Lansky.
O disecție aortică nu înseamnă automat că supraviețuitorul nu își mai poate relua viața normală.
„Majoritatea pacienților își pot relua viața activă și independentă”, a spus Lansky, însă aceștia trebuie să accepte faptul că au o afecțiune aortică cronică ce necesită controlul tensiunii arteriale pe tot parcursul vieții, investigații imagistice regulate și monitorizare de către un specialist cu experiență în bolile aortice.
Supravegherea nu se încheie după operație. American Heart Association subliniază că supraviețuitorii unei disecții aortice au nevoie de monitorizare pe termen lung, deoarece pot apărea ulterior modificări ale aortei și alte complicații.
Pentru mulți pacienți, există însă și o componentă mai puțin vizibilă a recuperării.
„Cele mai mari provocări pentru mulți supraviețuitori nu sunt doar necesitatea unei supravegheri continue, ci și gestionarea impactului psihologic al faptului că au supraviețuit unei urgențe cardiovasculare care le-a pus viața în pericol”, a explicat Lansky.
În cazul unei dureri toracice sau dorsale apărute brusc, intense și neobișnuite, mai ales dacă sunt însoțite de leșin, dificultăți de respirație, slăbiciune sau tulburări de vorbire, nu trebuie așteptat ca simptomele să treacă de la sine. Este o situație care necesită evaluare medicală de urgență.