Boala care a crescut cu 450% și afectează tot mai multe persoane

O nouă analiză amplă realizată de cercetători de la Universitatea Stanford atrage atenția asupra unui fenomen medical alarmant: deși decesele provocate de infarct miocardic au scăzut cu 89% în ultimii 50 de ani, numărul deceselor cauzate de alte afecțiuni cardiace cronice - inclusiv insuficiență cardiacă și aritmii - a crescut spectaculos.

Potrivit studiului publicat în Journal of the American Heart Association, decesele cauzate de insuficiență cardiacă au crescut cu 146%, iar cele provocate de boli hipertensive ale inimii cu 450% în aceeași perioadă. Împreună, aceste afecțiuni sunt acum responsabile pentru aproape jumătate dintre decesele cauzate de boli de inimă - comparativ cu doar 9% în 1970.

De la infarct la insuficiență cardiacă: o tranziție neașteptată

"Această schimbare de distribuție în tipurile de boli cardiace de care oamenii mor cel mai mult este foarte interesantă. Această evoluție reflectă succese incredibile în modul în care sunt tratate infarctele și alte tipuri de boală ischemică a inimii.

Totuși, creșterea substanțială a deceselor din cauza altor afecțiuni, precum insuficiența cardiacă și aritmiile, reprezintă provocări emergente pe care comunitatea medicală trebuie să le abordeze”, a declarat Dr. Sara King, expert în sănătatea inimii la Universitatea Stanford și autoarea principală a studiului, potrivit Daily Mail.

Simptomele insuficienței cardiace - o boală incurabilă - includ dificultăți severe de respirație și oboseală cronică, iar doar jumătate dintre pacienți supraviețuiesc mai mult de cinci ani de la diagnostic. Aceasta poate fi declanșată de un infarct, artere blocate sau factori genetici, însă obezitatea este considerată un factor-cheie în aproape toate cazurile.

Tinerii, tot mai afectați: boala nu mai e a vârstnicilor

Cercetarea scoate în evidență o tendință îngrijorătoare: creșterea cea mai rapidă a deceselor din cauza insuficienței cardiace s-a înregistrat în rândul adulților cu vârste sub 45 de ani și între 45-64 de ani.

"În timp ce decesele cauzate de infarct au scăzut cu 90% din 1970 până în prezent, bolile de inimă nu au dispărut. Acum că oamenii supraviețuiesc infarctului, vedem o creștere a altor forme de boală cardiacă, cum ar fi insuficiența cardiacă.

Accentul trebuie pus pe prevenirea evenimentelor, iar prevenția poate începe încă din copilărie”, a explicat prof. Latha Palaniappan, expert în epidemiologie și co-autoare a studiului.

Alimentele ultraprocesate: un vinovat tăcut?

Pe lângă obezitate, hipertensiune și diabet de tip 2, cercetătorii semnalează și rolul nociv al alimentelor ultraprocesate (UPF) - gustări bogate în grăsimi, zaharuri și aditivi - în declinul sănătății cardiace.

Un studiu prezentat recent la conferința American College of Cardiology (ACC) Asia 2025, desfășurată la Singapore, a demonstrat că un consum suplimentar de doar 100g de UPF pe zi - echivalentul a două pungi de chipsuri - crește riscul de afecțiuni cardiovasculare cu 5,9% și riscul de hipertensiune arterială cu 14,5%.

Iar analiza de anul trecut, cea mai extinsă de până acum, bazată pe date de la 10 milioane de persoane, a constatat că cei care consumă cele mai multe alimente ultraprocesate au un risc cuprins între 40 și 66% mai mare de a muri din cauza unei boli cardiovasculare.

Ce sunt UPF-urile și de ce sunt periculoase?

Termenul ultraprocesat definește alimentele care conțin coloranți, îndulcitori și conservanți menționați explicit în scopul prelungirii termenului de valabilitate. Exemple populare: mâncărurile gata preparate, înghețata, ketchupul, băuturile carbogazoase și dulciurile ambalate. Aceste produse conțin puține sau deloc substanțe nutritive reale și sunt diferite de alimentele procesate tradiționale (cum ar fi brânza, pâinea proaspătă sau carnea afumată).

Apel la acțiune

Cercetătorii de la Stanford spun că este momentul pentru o reevaluare serioasă a politicilor de sănătate publică, cu accent pe alimentație, prevenție cardiologică și stil de viață sănătos.

"Trebuie să ne concentrăm nu doar pe tratarea infarctelor, ci pe menținerea sănătății inimii pe termen lung. Iar prevenția începe mult mai devreme decât credem”, concluzionează prof. Palaniappan.