Te trezești brusc în mijlocul nopții, cu senzația că inima îți bate puternic, repede sau „sare” câte o bătaie? Palpitațiile nocturne pot fi provocate de stres, cofeină, alcool sau tulburări de somn, dar uneori pot apărea și în aritmii ori alte probleme.
Palpitațiile nu înseamnă automat că ai o boală de inimă. Ele sunt un simptom, nu un diagnostic, și pot avea numeroase cauze.
Apneea de somn poate avea legătură cu palpitațiile nocturne. Pauzele repetate ale respirației pot influența sistemul cardiovascular și ritmul inimii.
Cafeaua, alcoolul și stresul pot contribui la apariția lor. Alcoolul, în special, poate modifica ritmul cardiac și somnul în timpul nopții.
Dacă palpitațiile se repetă sau apar împreună cu durere în piept, leșin, amețeală severă ori lipsă de aer, este nevoie de evaluare medicală.
Palpitația este senzația că îți percepi bătăile inimii mai intens decât de obicei. Poți simți că inima aleargă, bate foarte puternic, „flutură” în piept sau pare că pierde o bătaie.
Un detaliu important este că senzația nu spune singură dacă ritmul inimii este sau nu anormal. Uneori inima poate bate normal, dar persoana devine mai conștientă de fiecare bătaie, mai ales atunci când este liniște și nu există activități care să distragă atenția.
Cercetările din ultimii ani descriu palpitațiile ca pe un fenomen în care se întâlnesc mecanisme cardiace și ale sistemului nervos. Stresul și activarea sistemului nervos autonom pot modifica modul în care sunt percepute bătăile inimii.
Cu alte cuvinte, faptul că te trezești cu inima bătând puternic nu înseamnă automat că inima „a pățit ceva” în timpul somnului.
Uneori, trezirea bruscă este însoțită de inimă accelerată, transpirație, senzație de teamă sau impresia că „s-a întâmplat ceva”.
Una dintre explicații poate fi activarea sistemului nervos simpatic, sistemul care pregătește organismul pentru reacția de „luptă sau fugă”. Acesta poate accelera ritmul inimii și poate face bătăile mai ușor de perceput.
Legătura dintre stres și ritmul inimii este complexă. Cercetările recente arată inclusiv o relație bidirecțională între stres și fibrilația atrială: stresul poate influența susceptibilitatea la tulburări de ritm, iar episoadele de aritmie pot, la rândul lor, amplifica stresul.
Asta nu înseamnă că orice palpitație nocturnă este „doar anxietate”. Dimpotrivă, dacă episoadele sunt repetate, merită observat exact cum apar și dacă există și alte simptome.
Dacă palpitațiile apar în special noaptea, una dintre întrebările importante este dacă există și tulburări de respirație în timpul somnului.
În apneea obstructivă de somn, căile respiratorii se pot închide repetat pentru perioade scurte. Respirația este întreruptă, nivelul oxigenului poate scădea, iar organismul activează mecanisme care încearcă să restabilească respirația.
Aceste modificări nu afectează doar somnul. Sistemul nervos autonom, tensiunea arterială și activitatea electrică a inimii pot fi influențate.
O declarație științifică a American Heart Association din 2022 a analizat tocmai relația dintre tulburările de respirație din timpul somnului și aritmii.
Cercetări publicate ulterior au continuat să descrie asocierea dintre apneea obstructivă de somn și fibrilația atrială, o aritmie în care camerele superioare ale inimii au un ritm neregulat.
Sforăitul puternic, pauzele observate de partener în respirație, trezirile cu senzație de sufocare, somnolența din timpul zilei și durerile de cap matinale sunt câteva dintre lucrurile care pot ridica suspiciunea unei apnei de somn.
O altă explicație poate fi mult mai banală: ceea ce ai consumat în a doua parte a zilei.
Cofeina stimulează sistemul nervos și poate influența somnul și starea de alertă. O analiză din 2022 privind relația dintre cofeină, adenozină și reglarea somnului arată că efectele cofeinei asupra organismului sunt strâns legate de mecanismele care controlează somnul și starea de veghe.
Asta nu înseamnă că o cafea provoacă în mod obișnuit o aritmie. Pentru multe persoane, însă, cofeina consumată târziu poate contribui la un somn mai fragmentat și la o stare de alertă în timpul nopții.
Dacă observi că episoadele apar după cafea, energizante sau alte produse cu cofeină, merită urmărită această legătură.
Poate părea paradoxal: alcoolul te poate face somnoros, dar asta nu înseamnă neapărat că somnul va fi mai bun.
Un studiu randomizat publicat în 2022 a analizat efectele alcoolului asupra somnului și ritmului cardiac nocturn și a evidențiat modificări ale frecvenței cardiace în timpul nopții după consumul de alcool.
Alcoolul este, de asemenea, bine cunoscut pentru asocierea cu tulburările de ritm, în special fibrilația atrială, iar cercetările recente au continuat să investigheze mecanismele prin care consumul de alcool poate influența ritmul inimii.
De aceea, dacă observi că palpitațiile apar mai ales după seri în care ai consumat alcool, informația poate fi relevantă pentru medic.
Palpitațiile pot apărea și în contextul unor probleme care nu pornesc propriu-zis din inimă.
Printre cauzele care pot fi investigate se numără tulburările tiroidiene, anemia, anumite medicamente, stimulentele și unele dezechilibre metabolice.
Tiroida este deosebit de importantă deoarece hormonii tiroidieni influențează activitatea cardiovasculară. Cercetări recente au analizat inclusiv legătura dintre disfuncțiile tiroidiene și fibrilația atrială.
În cazul anemiei prin deficit de fier, organismul trebuie să facă față unei capacități reduse de transport al oxigenului, iar unele persoane pot prezenta palpitații, oboseală sau senzație de lipsă de aer.
De aceea, dacă palpitațiile sunt noi și persistente, medicul poate decide că sunt necesare analize de sânge, în funcție de simptome și de istoricul persoanei.
Aici apare partea care nu trebuie ignorată.
Uneori, senzația de „inima îmi bate aiurea” poate corespunde unei tulburări reale de ritm. Printre acestea se numără extrasistolele, tahicardiile și fibrilația atrială.
Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente aritmii susținute și poate produce palpitații, puls neregulat, oboseală, amețeală sau lipsă de aer. Ghidul ACC/AHA/ACCP/HRS din 2023 subliniază importanța evaluării și diagnosticării corecte a acestei aritmii.
Problema este că nu poți spune ce tip de ritm ai doar după senzație.
Două persoane pot descrie aceeași senzație de „inima îmi bate puternic”, dar una poate avea un ritm normal, în timp ce cealaltă poate avea o aritmie.
Dacă palpitațiile se repetă, apar din ce în ce mai des, te trezesc frecvent din somn sau îți afectează activitatea, merită discutate cu medicul.
Evaluarea poate începe cu istoricul simptomelor, examinarea clinică și o electrocardiogramă. Dacă episodul nu apare în momentul consultației, medicul poate recomanda monitorizarea ritmului cardiac pentru o perioadă mai lungă, inclusiv cu un Holter sau alt dispozitiv de monitorizare.
Este util să notezi când apar palpitațiile, cât durează, dacă pulsul pare regulat sau neregulat și ce ai consumat înainte de culcare. De asemenea, trebuie menționate medicamentele și suplimentele utilizate.
Nu orice trezire cu inima bătând puternic reprezintă o urgență. Însă situația devine mai îngrijorătoare dacă palpitațiile sunt însoțite de durere sau presiune în piept, leșin, amețeală severă, lipsă importantă de aer sau o stare generală brusc alterată.
În aceste situații este necesară evaluare medicală urgentă.
În rest, dacă episoadele sunt scurte și rare, primul pas este să observi tiparul lor, fără să presupui imediat că este vorba despre o boală de inimă.
Palpitațiile nocturne pot fi uneori doar modul în care organismul îți semnalează că somnul, stresul, stimulentele sau alcoolul nu au fost chiar atât de „neutre” pe cât păreau. Dar atunci când se repetă, merită aflat ce se află în spatele lor, nu doar ignorate.