Tensiunea "mică" de 100 sau mai mare nu trebuie ignorată. De ce diastolica crescută poate crește riscul de AVC și ce ai de făcut.
Când îți măsori tensiunea arterială, probabil primul lucru la care te uiți este numărul de sus. Dar și valoarea de jos este importantă. O tensiune diastolică de 100 mmHg sau mai mare reprezintă o valoare crescută, care merită evaluare medicală, mai ales dacă apare în mod repetat.
Hipertensiunea arterială nu este o problemă pe care să o ignori. În timp, poate afecta vasele de sânge și poate crește riscul de accident vascular cerebral, infarct și alte complicații cardiovasculare.
"Pentru că toată lumea este hipnotizată de numărul mare, cel de sus, afișat pe aparatul de măsurat tensiunea, adică de tensiunea sistolică. Dar diastolica, dragul meu, e ca soția supărată într-o căsnicie.
O ignori prea mult și s-ar putea să te trezești cu bagajele în stradă sau, în cazul acesta, cu probleme serioase de sănătate. Și, ca să păstrăm metafora, poate chiar cu tigaia în cap", a explicat dr. Răzvan Vintilescu, într-un clip publicat pe Facebook.
Dincolo de comparația amuzantă, mesajul este unul important. Tensiunea diastolică face parte din evaluarea tensiunii arteriale și nu trebuie trecută cu vederea.
"Îți spun simplu: tensiunea diastolică este presiunea din artere atunci când inima se relaxează între două bătăi. Este ca o pauză de cafea pentru inimă, dar cu presiune în loc de espresso", mai explică medicul.
Pe aparatul de tensiune, valoarea diastolică este numărul de jos. Dacă aceasta ajunge la 100 mmHg sau mai mult, valoarea este crescută și trebuie evaluată în contextul celorlalte măsurători.
O singură valoare mare nu stabilește singură diagnosticul de hipertensiune. Contează măsurătorile repetate, realizate corect, precum și evaluarea medicală.
Hipertensiunea care persistă în timp poate afecta pereții vaselor de sânge. Presiunea crescută exercită o solicitare constantă asupra sistemului vascular.
"Imaginează-ți vasele de sânge ca pe niște elastice care sunt supuse permanent unei presiuni. În timp, această presiune poate afecta structura vaselor.
Nu este chiar ca o țeavă veche care începe să picure, dar comparația ne ajută să înțelegem ideea: vasele de sânge pot fi afectate de hipertensiunea persistentă, iar în creier acest lucru poate contribui la apariția unui accident vascular cerebral", mai subliniază dr. Răzvan Vintilescu.
Hipertensiunea este unul dintre factorii importanți de risc pentru accidentul vascular cerebral. De aceea, controlul tensiunii arteriale are un rol esențial în prevenție.
"Și atunci, bam, apare AVC-ul. Creierul începe să protesteze pentru că o zonă a lui nu mai primește suficient sânge și oxigen. Iar creierul fără oxigen nu funcționează", mai explică medicul.
Un accident vascular cerebral apare atunci când alimentarea unei zone a creierului este întreruptă sau când un vas de sânge se rupe. În ambele situații, țesutul cerebral poate suferi din cauza lipsei de oxigen.
De aceea, simptomele unui AVC reprezintă o urgență medicală. Slăbiciunea sau amorțeala instalată brusc pe o parte a corpului, dificultățile de vorbire, tulburările de vedere, pierderea echilibrului sau o durere de cap severă și apărută brusc impun ajutor medical de urgență.
Nu este cazul să intri în panică după o singură măsurătoare. Este însă important să verifici din nou tensiunea, în condiții corecte, și să urmărești valorile.
Dacă tensiunea diastolică ajunge în mod repetat la 100 mmHg sau mai mult, discută cu medicul. Nu lăsa valorile mari fără explicație și nu modifica singur tratamentul antihipertensiv.
"Verifică-ți tensiunea arterială în mod regulat. Dacă observi în mod repetat valori mari, inclusiv o tensiune diastolică de 100 mmHg sau mai mare, discută cu medicul și nu lăsa problema neinvestigată.
Redu consumul de sare, fă mișcare, renunță la fumat, limitează alcoolul și, mai ales, urmează tratamentul recomandat de medic dacă ai hipertensiune.
Nu aștepta ca organismul să îți dea un semnal de alarmă mai puternic.
Așa că fii atent, ascultă-ți corpul, verifică-ți tensiunea și ține diastolica sub control", mai subliniază dr. Răzvan Vintilescu.