Intervențiile chirurgicale majore aduc beneficii clare pentru mobilitate sau ameliorarea durerilor, dar au și un cost invizibil pentru creierul pacienților în vârstă.
Un studiu recent, publicat în Journal of the American Geriatrics Society, avertizează că efectele unei operații depășesc sfera fizică. Pentru o parte semnificativă dintre seniori, anestezia și trauma chirurgicală declanșează un declin cognitiv sever și progresiv.
Cercetătorii au monitorizat timp de șase ani un grup de 560 de adulți cu vârsta de peste 70 de uni. Toți participanții au trecut prin intervenții chirurgicale elective non-cardiace (cum sunt artropastiile de șold sau procedurile abdominale complexe) și nu aveau semne de demență înainte de internare. Rezultatele arată că aproape 15% dintre aceștia au pierdut rapid din claritatea mentală imediat după operație, iar starea lor s-a înrăutățit constant în anii care au urmat.
Datele din studiul SAGES (Successful Aging after Elective Surgery) au scos la iveală trei factori critici. Aceștia cresc dramatic riscul ca un pacient să sufere o deteriorare severă a memoriei:
Pacienții care dezvoltă delir pe patul de spital au un risc de două ori mai mare să sufere de o deteriorare gravă și permanentă a creierului în anii următori, comparativ cu cei care își păstrează claritatea mentală imediat după trezirea din anestezie.
Comunitatea medicală studiază de decenii aceste efecte sub umbrela Tulburărilor Neurocognitive Postoperatorii (PND). Subiectul devine vital în contextul demografic actual, în condițiile în care ponderea populației de peste 65 de ani crește accelerat în fiecare an.
Pentru a asigura acuratețea datelor, echipa de cercetare a folosit un grup de control format din 119 seniori care nu au suferit nicio operație. Analiza comparativă a evidențiat trei tipare clare în rândul pacienților operați:
În prezent, mulți vârstnici și familiile lor se află în fața unei alegeri extrem de grele. Ei trebuie să pună în balanță promisiunea unei vieți mai bune (o mai bună mobilitate după o triere de șold, de exemplu) și riscul real al unui declin funcțional pe termen lung.
Autorii studiului subliniază că aceste concluzii oferă instrumente valoroase pentru medicina personalizată. Pasul următor constă în validarea rezultatelor pe eșantioane mai mari și mai diverse.
Odată implementate în protocoalele clinice de rutină, aceste date vor ajuta medicii să identifice din timp pacienții vulnerabili și să aplice măsuri stricte pentru prevenirea delirului postoperator.
Care este, de fapt, rolul colesterolului în organism. Acest lucru ni l-a explicat dr. Sorin Băilă.
Care sunt bolile și tipurile de cancer în care e folosită chirurgia robotică.
Acesta este impactul pe care îl are stresul asupra colesterolului.
Care este primul semn al unei tumori hepatice. La ce ar trebui să fie atenți pacienții.
Această afecțiune este mai mortală decât cancerul și scurtează cu ani buni viața adulților. Riscul de deces este între 30 și 180 de zile.
Care e primul semnal de alarmă al unei tumori cerebrale. Mulți oameni au descoperit că au tumoare cerebrală la un test de ochi.
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
Aceasta este analiza esențială înainte de o intervenție chirurgicală. Duce la o evoluție favorabilă post-operatorie.
Medicul chirurg Dragoș Romanescu ne-a vorbit despre puncția hepatică. Pentru ce este utilizată puncția și când e nevoie de ea.