EXCLUSIV Transplantul hepatic: riscuri și recuperare. Dr. Dragoș Romanescu: Multă minuțiozitate. Pacientul transplantat e un pacient fragil

Transplantul hepatic este o procedură extrem de complexă, care necesită o compatibilitate perfectă între donator și receptor. Dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR,...
Transplantul hepatic reprezintă o intervenție chirurgicală complexă, în care compatibilitatea între donator și receptor joacă un rol major. Însă, dincolo de acest aspect, procesul implică o serie de riscuri și măsuri de precauție, menite să asigure succesul operației și o recuperare optimă.
Dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat că procesul de transplant hepatic se face cu foarte multă atenție în ceea ce privește compatibilitatea între donator și receptor.
"Compatibilitatea se face doar în sistemul AB0, dar cuplurile donator-receptor se aleg cu foarte multă minuțiozitate pentru că, dincolo de această compatibilitate, trebuie să recoltăm un volum suficient pentru a asigura o funcție bună a grefei, astfel încât grefa să-i fie suficientă receptorului.
În același timp, rezecția să nu fie prea mare, să lase un ficat prea mic la donator pentru a evita complicații, inclusiv insuficiențele hepatice", a explicat dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurgie generală, la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Transplantul hepatic, compatibilitate, riscuri și perioada de recuperare. Dr. Dragoș Romanescu Multă minuțiozitate. Pacientul transplantat e un pacient fragil - FOTO: Freepik@HSN CLICKS
Regenerarea ficatului după transplant
În ceea ce privește procesul de regenerare al ficatului, Dr. Romanescu a precizat că, după primele 10 zile de la transplant, ficatul începe să crească semnificativ.
"Ficatul, după primele 10 zile, crește suficient de mult. Creșterea nu este neapărat același lucru cu regenerarea și funcția lui, dar o funcție perfectă și o regenerare definitivă este posibilă cam în 6 luni de zile post-operator.
În cazul receptorului, e o perioadă un pic mai mare, spre un an de zile", a explicat dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurgie generală, la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Îngrijirea post-operatorie și măsuri de siguranță
Dr. Dragoș Romanescu a subliniat că pacientul transplantat este un pacient fragil, care necesită o îngrijire specială. De aceea, accesul la pacientul transplantat se face în mod electiv, pentru a asigura un mediu sigur.
"Pacientul transplantat este un pacient fragil din multe puncte de vedere. De aceea și accesul se face electiv. Avem o echipă dedicată îngrijirii imediat post-operatorii într-un salon dedicat în ATI.
De asemenea, pe secția de chirurgie o să fie izolat într-o cameră în care nu are acces decât personalul strict selectat să facă parte din echipa de transplant. Toate lucrurile astea pentru a evita eventualele contaminări externe care ar putea să îngreuneze refacerea", a explicat dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurgie generală, la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
Cancerul care te condamnă la moarte. Dr. Amedeia Niță: România încă are cazuri avansate
Limfedemul, complicația ascunsă după operația de cancer mamar. Ramona Schenker: Invalidantă pentru paciente
Pacienții, acces mai facil la tratament. Radu Gănescu: Să schimbăm paradigma
Acces inegal la sănătate. Radu Gănescu: Zona rurală este foarte deficitară la serviciile medicale. Pacienții ajung târziu
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Dermatita atopică NU e o formă de alergie. Dr. Alin Nicolescu: Provoacă astm sau rinită
Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Cum îți poți evalua rezerva ovariană și fertilitatea. Dr. Lucia Luchian: Se poate recolta oricând
Educaţie pentru sănătate predată de medici în şcoli. Conf. univ. dr. Horațiu Moldovan: Vom trăi mai mult. Copiii noştri vor trăi mai mult şi mai bine
Videocapsula digestivă, investigație modernă, dar cu indicații limitate. Dr. Răzvan Iacob: Trebuie administrată cu mult discernământ
Totul despre cancerul colorectal. Dr. Eliza Gangone (SANADOR), la DC Medical și DC News
HPV, vaccinul care salvează vieți. Asociația Mame pentru Mame cere drepturi sporite pentru adolescenți. Ana Măiță: Previi 6 tipuri de cancere
Prevenția, investiția esențială pentru viitorul sănătății în România. Iulian Trandafir: Este o chestiune de educare a oamenilor
Când poți face a doua procedură FIV, dacă prima nu a ieșit. Lucia Luchian, vești bune pentru cupluri
Sedentarismul, factor agravant pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: La fiecare două ore, o mică pauză de două minute
Boala varicoasă, simptome și cauze. Semnul banal care trimite femeile la medic. Dr. Anca Chitic: Consecințele sunt grave
Provocările diagnosticării oncologice în România. Prof. univ. dr. Ovidiu Pop: Stăm prost
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.