O intervenție chirurgicală destinată tratării obezității ar putea avea un efect surprinzător asupra sănătății reproductive: cicluri menstruale mai regulate, reducerea pilozității excesive și o scădere importantă a modificărilor ovariene.
Peste 30 de kilograme a fost pierderea medie în greutate la 12 și 24 de luni după intervenție.
Ciclurile menstruale neregulate s-au redus, iar hirsutismul, pilozitatea excesivă, a scăzut după operație.
Proporția femeilor cu morfologie ovariană polichistică a coborât de la 33% la 10% în grupul pentru care au existat date ecografice postoperatorii.
Cercetătorii spun că femeile care fac chirurgie bariatrică ar trebui să primească consiliere privind sănătatea reproductivă și îngrijire preconcepțională, deoarece multe dintre ele își doresc o sarcină.
Chirurgia bariatrică este cunoscută în primul rând ca una dintre cele mai eficiente intervenții pentru obezitatea severă. Însă un nou studiu sugerează că beneficiile sale ar putea fi resimțite și într-o zonă la care nu ne-am gândi imediat: sănătatea reproductivă feminină.
Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au urmărit timp de până la 24 de luni femei aflate la vârsta reproductivă și au analizat nu doar scăderea în greutate, ci și menstruația, hormonii, aspectul ovarelor și intenția de a avea copii.
Rezultatele, publicate în revista Obesity Surgery la 5 august 2026, arată o asociere între chirurgia bariatrică metabolică și îmbunătățirea mai multor parametri ai sănătății reproductive.
Studiul prospectiv a inclus 84 de femei cu obezitate, cu vârste între 18 și 45 de ani, care au trecut prin chirurgie bariatrică: 49 au făcut bypass gastric Roux-en-Y, iar 35 au avut gastrectomie longitudinală, cunoscută drept „sleeve gastric”.
Pentru comparație, cercetătorii au urmărit și 18 femei cu obezitate care nu au trecut prin intervenție chirurgicală, ci au urmat tratament nechirurgical pentru controlul greutății.
Participantele au fost evaluate din punct de vedere clinic, hormonal și ecografic, iar cercetătorii au urmărit inclusiv regularitatea menstruației și planurile privind o eventuală sarcină.
La 24 de luni, 15 dintre participantele operate nu mai erau disponibile pentru urmărire, însă datele au arătat o pierdere medie a excesului ponderal de 64-73%, fără o diferență semnificativă între cele două tipuri de intervenție.
Unul dintre cele mai interesante rezultate a fost modificarea profilului hormonal.
După operație, nivelul SHBG (globulina care leagă hormonii sexuali) a crescut de la 30,6 la 66,8 nmol/L. În același timp, indicele de androgeni liberi (FAI) a scăzut de la 3,92 la 1,84.
Pe înțelesul tuturor, organismul femeilor a prezentat un profil hormonal mai puțin dominat de androgenii disponibili liber. Acest lucru este relevant deoarece excesul de androgeni poate contribui la simptome precum pilozitatea excesivă și tulburările menstruale, întâlnite frecvent în sindromul ovarelor polichistice.
Cercetătorii au observat și o scădere a nivelului hormonului anti-Müllerian (AMH), de la 16,6 la 16,0 pmol/L, în analiza efectuată la un subgrup de 33 de femei.
Atenție însă: o modificare a AMH nu trebuie interpretată automat ca o creștere sau scădere a fertilității. AMH este un marker al rezervei ovariene, iar fertilitatea este mult mai complexă decât valoarea unui singur hormon.
Un alt rezultat important a fost legat de ciclul menstrual.
Femeile care aveau anterior menstruații neregulate au raportat o îmbunătățire a regularității ciclurilor după intervenție. În paralel, cercetătorii au observat o reducere a hirsutismului – creșterea excesivă a părului în zone în care acesta este influențat de androgeni.
Într-un context în care obezitatea poate perturba echilibrul hormonal și funcția reproductivă, scăderea importantă în greutate pare să fi fost însoțită de schimbări favorabile ale acestor manifestări.
Poate cea mai spectaculoasă observație a studiului vine din investigațiile ecografice.
Dintre cele 66 de femei care aveau ecografii transvaginale la începutul studiului, 33% prezentau morfologie ovariană polichistică. După intervenție, proporția a coborât la 10% în grupul pentru care existau date postoperatorii disponibile.
Cercetătorii au observat, de asemenea, o scădere semnificativă a volumului ovarelor.
Este importantă însă diferența dintre „morfologie ovariană polichistică” și diagnosticul de sindrom al ovarelor polichistice (SOP/PCOS). Nu orice femeie cu aspect polichistic al ovarelor are automat sindromul, diagnosticul bazându-se pe un ansamblu de criterii clinice și hormonale.
Un detaliu care i-a preocupat în mod special pe cercetători este faptul că multe dintre femeile care ajung la chirurgie bariatrică se află exact în perioada vieții în care pot lua în calcul o sarcină.
La începutul studiului, 31% dintre cele 76 de participante pentru care existau date își exprimau dorința de a rămâne însărcinate. În perioada de urmărire au fost înregistrate 20 de sarcini, majoritatea la 12-24 de luni după operație.
Universitatea din Surrey notează, de asemenea, că după intervenție au fost raportate 17 sarcini sănătoase. În datele analizate nu s-a observat o diferență a greutății la naștere între bebelușii concepuți în primul an și cei concepuți ulterior, deși cercetarea nu a fost concepută special pentru a evalua acest aspect.
Aici apare însă o nuanță esențială: faptul că fertilitatea se poate îmbunătăți după slăbire nu înseamnă că sarcina trebuie planificată imediat după operație. Perioada de după chirurgia bariatrică presupune schimbări metabolice și nutriționale importante, motiv pentru care momentul concepției trebuie discutat individual cu medicii.
Profesorul Martin Whyte, coautor al studiului și profesor de medicină metabolică la Universitatea din Surrey, subliniază tocmai această problemă.
„O mare parte dintre persoanele care se supun unei intervenții chirurgicale bariatrice sunt femei în vârstă fertilă, care ar putea planifica o sarcină în următorii ani”, explică acesta.
Potrivit cercetătorului, există încă întrebări importante despre momentul ideal pentru concepție după operație, ceea ce face ca discuția despre fertilitate să nu poată fi separată de tratamentul obezității.
Țesutul adipos nu este doar un „depozit de energie”. Este activ metabolic și poate influența numeroase mecanisme hormonale.
În cazul obezității, modificările metabolice și hormonale pot contribui la dereglarea ovulației și a ciclului menstrual și se pot asocia cu manifestări precum hiperandrogenismul și sindromul ovarelor polichistice.
Tocmai de aceea, scăderea semnificativă în greutate poate produce schimbări care depășesc aspectul fizic. În studiul Surrey, reducerea greutății a fost însoțită de îmbunătățiri ale regularității menstruale, ale hirsutismului și ale unor markeri hormonali.
Dr. Kathryn Hart, coautoare a cercetării și profesoară asociată în nutriție și dietetică la Universitatea din Surrey, spune că rezultatele arată un efect pozitiv asupra sănătății reproductive.
Potrivit acesteia, dereglările hormonale, menstruațiile neregulate și problemele asociate ovarelor polichistice sunt influențate de obezitate, iar reducerea acesteia poate fi urmată de ameliorarea lor.
Cercetătoarea consideră că medicii ar trebui să ia în calcul tratamentul obezității atunci când evaluează femeile cu neregularități menstruale și probleme de fertilitate, în contextul potrivit fiecărei paciente.
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetarea nu demonstrează că chirurgia bariatrică este un tratament universal pentru infertilitate.
Studiul a fost o cohortă prospectivă, nu un studiu randomizat în care femeile să fie repartizate aleatoriu la operație sau la un alt tratament. În plus, numărul participantelor a fost relativ mic, iar o parte dintre ele nu au finalizat urmărirea de 24 de luni.
Chiar autorii formulează concluzia cu prudență: intervenția a fost asociată cu îmbunătățirea unor parametri legați de fertilitate, nu cu demonstrarea directă a faptului că toate femeile vor deveni mai fertile.
Rezultatele aduc o perspectivă interesantă asupra chirurgiei bariatrice: beneficiile nu se măsoară doar în kilograme pierdute.
Pentru unele femei cu obezitate, reducerea importantă în greutate poate fi însoțită de un ciclu menstrual mai regulat, mai puține manifestări de hiperandrogenism și modificări favorabile ale aspectului ovarian.
Dar, dacă există planuri pentru o sarcină, intervenția ar trebui privită ca parte a unui plan medical mai amplu. Autorii studiului recomandă ca femeile care trec prin chirurgie bariatrică să beneficieze de consiliere reproductivă și îngrijire preconcepțională, tocmai pentru ca pierderea în greutate, alimentația, aportul de vitamine și minerale și planificarea sarcinii să fie gestionate împreună.
Cercetarea „Menstrual and Reproductive Function Before and After Metabolic Bariatric Surgery”, realizată de Martin Whyte, Stephanie Attersley-Smith, Kathryn Hart și colegii lor, a fost publicată în Obesity Surgery în august 2026.
DOI: 10.1007/s11695-026-08852-6.
Chirurgia sânului este o componentă cheie a tratamentului cancerului de sân, care presupune îndepărtarea cancerului printr-o operație.
Care e primul semnal de alarmă al unei tumori cerebrale. Mulți oameni au descoperit că au tumoare cerebrală la un test de ochi.
Care este cea mai frecventă tumoare benignă. "Poate fi peste tot în creier".
Această terapie ameliorează durerile post-operatorii.
Acest tip de cancer invadează toate organele din jur. Inițial evoluează local și agresiv.
Dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurg, ne-a spus totul despre ficat și despre cum acesta ne oglindește sănătatea.
Acesta este cel mai banal semn al AVC-ului. Nici măcar nu îți dai seama că, de fapt, ai suferit un accident vascular cerebral ischemic.
Ce este o hernie inghinală, când și de ce apare. Care sunt cauzele și simptomele herniei inghinale și cum se poate trata.
Radioembolizarea este un tratament inovator în cazul hepatocarcinomului. Prima astfel de procedură a avut loc în urmă cu două săptămâni.
Această intervenție elimină nodulii pulmonari, cu condiția ca aceștia să fie depistați precoce.
