Un studiu global sugerează că și infecțiile ușoare pot lăsa urme ascunse asupra vaselor de sânge la femei, dar nu și la bărbați.
Când se vorbește despre efectele pe termen lung ale COVID-19, cele mai des menționate simptome sunt oboseala persistentă, pierderea mirosului sau dificultățile de concentrare. Însă o cercetare internațională publicată în European Heart Journal atrage atenția asupra unui alt aspect: arterele femeilor care au trecut prin boală pot arăta semne de îmbătrânire accelerată.
La șase luni după infecție, femeile din studiu prezentau vase de sânge cu aspect mai "îmbătrânit" decât cele ale participantelor care nu avuseseră COVID-19. Această modificare a fost vizibilă chiar și la femeile cu forme ușoare, tratate acasă. În schimb, la bărbați nu s-au observat aceleași diferențe.
Specialiștii au folosit viteza undei pulsului (PWV), un indicator al rigidizării arteriale.
"Arterele sănătoase sunt flexibile și absorb presiunea fiecărei bătăi a inimii. Pe măsură ce se rigidizează, inima depune un efort mai mare, iar riscul de boli cardiovasculare crește", explică autorii.
Comparând supraviețuitorii COVID cu persoanele neinfectate, cercetătorii au descoperit diferențe semnificative în cazul femeilor. Cele care trecuseră prin forme ușoare sau moderate prezentau valori ce corespundeau cu aproximativ cinci ani de îmbătrânire vasculară. La femeile care avuseseră nevoie de terapie intensivă, efectul era echivalent cu circa 7,5 ani.
La bărbați, rezultatele au fost mai puțin clare și nu au atins semnificație statistică.
"Femeile montează răspunsuri imune înnăscute și adaptive mai rapide și mai robuste, ceea ce le poate proteja de infecția inițială și severitate. Totuși, aceeași diferență poate crește susceptibilitatea la boli autoimune prelungite", au notat cercetătorii.
Autorii admit că "survival bias" ar putea explica parțial fenomenul - mai puțini bărbați ar fi supraviețuit formelor severe pentru a participa la evaluare. În plus, diferențele biologice și hormonale dintre sexe ar putea avea un rol, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmare.
Femeile care prezentau simptome persistente - oboseală, dificultăți de respirație sau dureri musculare - la șase luni după infecție aveau valori PWV mai ridicate decât cele complet recuperate. Acest tipar nu s-a observat la bărbați, ceea ce întărește concluzia că femeile resimt mai mult impactul pe termen lung al virusului asupra arterelor.
Un rezultat promițător al studiului: femeile vaccinate înainte de infecție prezentau niveluri mai reduse de rigidizare arterială decât cele nevaccinate. Totuși, cercetătorii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, fiind posibil ca alți factori - precum stilul de viață sau starea generală de sănătate - să fi influențat diferențele.
La reevaluarea făcută după 12 luni, arterele femeilor prezentau încă semne de rigidizare, dar diferențele dintre cele infectate și cele neinfectate se mai atenuaseră.
"Modificările par cel puțin parțial reversibile", notează autorii.
Totuși, chiar și o accelerare temporară a procesului de îmbătrânire vasculară poate avea consecințe pentru sănătatea pe termen lung.
Cercetătorii recunosc că nu au avut valori de referință anterioare infecției, deci nu pot dovedi cu certitudine că virusul a cauzat schimbările. Majoritatea participanților s-au îmbolnăvit în primele valuri ale pandemiei, astfel că nu se știe dacă tulpinile mai noi, precum Omicron, produc aceleași efecte. În plus, studiul nu a urmărit evoluția către infarct, AVC sau alte evenimente cardiovasculare.
Totuși, cu aproape 800 de milioane de supraviețuitori COVID la nivel global, chiar și creșteri modeste ale riscului cardiovascular pot însemna un impact major pentru sănătatea publică.
COVID-19 nu este doar o boală temporară. Pentru femei, în special, virusul poate accelera un proces fundamental al organismului - îmbătrânirea vaselor de sânge. Chiar dacă efectele par să se reducă în timp, ele rămân un semnal de alarmă pentru medici și cercetători.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Ministrul Alexandru Rafila a făcut declarații despre vaccinuri și reacțiile adverse. Ce arată rata RAPI despre reacțiile adverse post-COVID.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?