Ai avut COVID? Ce trebuie să știi urgent.
Pentru milioane de oameni care suferă de long COVID, oboseala extremă, respirația dificilă și tulburările cognitive rămân enigme greu de explicat. O echipă de microbiologi de top sugerează că unele cazuri ar putea fi cauzate de infecții asociate cu SARS-CoV-2.
Simptomele long COVID ating până la 400 de milioane de oameni la nivel mondial. Ele variază de la tulburări ușoare până la dizabilități severe, afectând creierul, inima, plămânii și sistemul digestiv. În lipsa unui tratament dovedit, cauza exactă rămâne necunoscută.
Un review publicat în eLife de 17 experți, inclusiv de la Rutgers Health, argumentează că infecțiile asociate înainte, în timpul sau după COVID ar putea determina persistența simptomelor.
Maria Laura Gennaro, microbiolog la Rutgers New Jersey Medical School, subliniază că acest aspect al long COVID este rar discutat.
Cea mai puternică dovadă implică virusul Epstein-Barr (EBV), responsabil pentru mononucleoză. Aproximativ 95% dintre adulți poartă EBV latent, fără simptome, până la o perturbare a sistemului imunitar, cum este COVID.
Un studiu a arătat că două treimi dintre persoanele cu long COVID au prezentat semne de activitate recentă a EBV. Persoanele cu mai multe simptome au avut niveluri mai ridicate de anticorpi. Cercetări ulterioare au legat reactivarea EBV de oboseală și probleme cognitive, simptome caracteristice long COVID.
Tuberculoza (TB) afectează latent aproximativ un sfert din populația lumii. COVID poate reduce celulele imunitare care mențin TB sub control, declanșând reactivarea. Relația funcționează și invers: infecția cu TB poate agrava rezultatele COVID.
Experții precizează că timpul în care apar co-infecțiile influențează impactul lor. Infecțiile înainte de COVID pot slăbi sistemul imunitar. Infecțiile în timpul bolii acute pot agrava afectarea țesuturilor. Infecțiile după COVID pot profita de disfuncțiile imune post-viral.
Autorii review-ului notează că 44 de țări au raportat creșteri de zece ori ale cel puțin 13 boli infecțioase comparativ cu nivelurile pre-pandemice. Conceptul de "immunity theft" explică vulnerabilitatea sporită la alte infecții după COVID.
Dacă co-infecțiile contribuie la long COVID, medicamente existente precum antibioticele și antiviralele ar putea fi reutilizate pentru tratarea infecțiilor subiacente. Trialuri clinice ar putea testa dacă abordarea acestora reduce simptomele.
Totuși, specialiștii recunosc limitele dovezilor. Asocierile sunt biologic plauzibile, dar speculative. Nu există încă un link cauzal dovedit între co-infecții și long COVID.
"Toată lumea a auzit asta de milioane de ori, dar merită repetat: corelația nu înseamnă cauzalitate", a subliniat Maria Laura Gennaro.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.