Pentru milioane de oameni care suferă de long COVID, oboseala extremă, respirația dificilă și tulburările cognitive rămân enigme greu de explicat. O echipă de microbiologi de top sugerează că unele cazuri ar putea fi cauzate de infecții asociate cu SARS-CoV-2.
Simptomele long COVID ating până la 400 de milioane de oameni la nivel mondial. Ele variază de la tulburări ușoare până la dizabilități severe, afectând creierul, inima, plămânii și sistemul digestiv. În lipsa unui tratament dovedit, cauza exactă rămâne necunoscută.
Un review publicat în eLife de 17 experți, inclusiv de la Rutgers Health, argumentează că infecțiile asociate înainte, în timpul sau după COVID ar putea determina persistența simptomelor.
Maria Laura Gennaro, microbiolog la Rutgers New Jersey Medical School, subliniază că acest aspect al long COVID este rar discutat.
Cea mai puternică dovadă implică virusul Epstein-Barr (EBV), responsabil pentru mononucleoză. Aproximativ 95% dintre adulți poartă EBV latent, fără simptome, până la o perturbare a sistemului imunitar, cum este COVID.
Un studiu a arătat că două treimi dintre persoanele cu long COVID au prezentat semne de activitate recentă a EBV. Persoanele cu mai multe simptome au avut niveluri mai ridicate de anticorpi. Cercetări ulterioare au legat reactivarea EBV de oboseală și probleme cognitive, simptome caracteristice long COVID.
Tuberculoza (TB) afectează latent aproximativ un sfert din populația lumii. COVID poate reduce celulele imunitare care mențin TB sub control, declanșând reactivarea. Relația funcționează și invers: infecția cu TB poate agrava rezultatele COVID.
Experții precizează că timpul în care apar co-infecțiile influențează impactul lor. Infecțiile înainte de COVID pot slăbi sistemul imunitar. Infecțiile în timpul bolii acute pot agrava afectarea țesuturilor. Infecțiile după COVID pot profita de disfuncțiile imune post-viral.
Autorii review-ului notează că 44 de țări au raportat creșteri de zece ori ale cel puțin 13 boli infecțioase comparativ cu nivelurile pre-pandemice. Conceptul de "immunity theft" explică vulnerabilitatea sporită la alte infecții după COVID.
Dacă co-infecțiile contribuie la long COVID, medicamente existente precum antibioticele și antiviralele ar putea fi reutilizate pentru tratarea infecțiilor subiacente. Trialuri clinice ar putea testa dacă abordarea acestora reduce simptomele.
Totuși, specialiștii recunosc limitele dovezilor. Asocierile sunt biologic plauzibile, dar speculative. Nu există încă un link cauzal dovedit între co-infecții și long COVID.
"Toată lumea a auzit asta de milioane de ori, dar merită repetat: corelația nu înseamnă cauzalitate", a subliniat Maria Laura Gennaro.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.